Mihaela, dragostea mea – editia 2014!

O serie de voci din UNPR anunta in stanga si dreapta trecerea social-democratului Mircea Geoana in tabara progresistilor. Afacerea le-ar garanta celor din UNPR presedintia Senatului, iar lui Geoana posibilitatea sa mai candideze inca o data la presedintia Romaniei, la alegerile din 2014, sustinut de UNPR.

Mircea Geoana a anuntat, de altfel, ca vrea sa candideze din nou pentru functia de sef de stat, problema sa fiind aceea ca PSD il sustine in acest efort pe Crin Antonescu, liderul PNL. Lui Geoana nu ii mai ramane, deci, decat varianta sa mearga alaturi de ceilalti fosti colegi pesedisti, in tabara lui Gabriel Oprea. Zvonurile spun ca astfel se explica si chemarile recente ale presedintelui Senatului la DNA, ca o tentativa a lui Basescu si Oprea de a-i forta mana lui Geoana, pentru ca acesta sa accepte fara alte conditii trecerea in tabara puterii.

Basescu a pregatit scenarii pentru a-l opri pe Crin Antonescu din victoria sa mai mult decat sigura, iar una din directii este candidatura lui Geoana, menita sa fure electorat de stanga. Problema lui Mircea este ca, in actualele conditii, sunt slabe sansele ca el sa mai poata striga, in gura mare, Mihaela, dragostea mea. Masuratorile sociologice arata ca viitorul presedinte al Romaniei va fi, fara dubii, Crin Antonescu.

Mircea Geoana se vrea afara din partid. Miza: autovictimizarea spre UNPR!

L-am vazut in ultima perioada pe fostul presedinte al Romaniei (pentru o seara, e drept), Mircea Geoana, in postura de opozant din interior la actuala opozitie. L-a atacat pe Iliescu, i-a atacat pe Nastase si Ponta, s-ar fi atacat si pe sine, singurul sau scop fiind acela sa fie dat cat mai repede afara din partid. Datul afara i-ar fi asigurat, conform calculelor lui Geoana, o pozitie de victima in ochii opiniei publice, iar acesta ar fi fost legitimat astfel sa treaca cu arme si munitii (cate le mai are) in barca puterii.

Scopul declarat si asumat de Mircea Geoana este o noua candidatura la presedintia Romaniei (pare-se ca nu i-a ajuns un esec, mai vrea o data!). Si nu isi poate vedea visul indeplinit decat printr-o candidatura din partea UNPR. Progresistii lui Oprea au spus ca l-ar vrea pe post de candidat, dar doar daca in prealabil ataca actuala conducere a PSD si mai aduce niste prieteni (senatori si deputati nemultumiti) in gasca tradatorilor.

Mircea Geoana are, insa, o problema in acest sens: nimeni nu si-ar mai lega destinul de cel al looser-ului prezidential. Si, se pare, va pleca singur spre UNPR-ul lui Oprea

Democratie si libertate

-din atelierele viitorului-

Social Democraţia

Social democraţia vorbeşte despre libertate încă de la începuturile ei. Libertatea individuală se poate dezvolta cel mai bine într-o democraţie, pentru că democraţia este modul de viaţă al libertăţii. Vrem să avem curajul pentru „mai multă democraţie”. Ca social democraţi ne îndreptăm însă critic asupra stadiului actual al democraţiei din România.

Trebuie să reparăm rapid ceea ce cetăţenii români au pierdut în materie de liberate şi democraţie în ultimii ani şi să găsim căi noi pentru revitalizarea participării democratice în toate domeniile vieţii.

Libertatea, dreptatea şi solidaritate sunt valori fundamentale ale social-democraţiei şi au nevoie de un cadru democratic în care să poată fi exprimate. Noi toţi ne putem dezvolta ca indivizi, doar într-un cadru constituţional democratic, fără limitări.

Limita libertăţii fiecăruia dintre noi este responsabilitatea faţă de libertatea celuilalt.

Într-o democraţie, cetăţenii îşi asigură solidar, unul altuia, acelaşi grad de libertate.

PSD NU POATE RĂMÂNE IMPASIBIL LA ATACURILE PDL ASUPRA ESENţEI STATULUI ROMÂN MODERN. PSD APĂRĂ STATUL SOCIAL RESPONSABIL

-din atelierele viitorului-

În viziunea social-democrată modernă, Statul Social responsabil, adaptat la condiţiile României înseamnă:

1.     România are nevoie de locuri de muncă numeroase şi bine plătite. Nicio societate nu poate ieşi din cercul vicios al sărăciei dacă are locuri de muncă puţine, iar acestea sunt slab plătite. Soluţia pe termen mediu şi lung este de a crea în România cât mai multe locuri de muncă numeroase şi bine plătite. România are nevoie de o creştere treptată şi sustenabilă a nivelului de salarizare atât în domeniul public cât şi în economia privată. Dezvoltarea continuă a competenţelor şi capacităţilor românilor se poate face prin educaţie, formare profesională şi politici sociale active, astfel încât, în economia cunoaşterii, fiecare să poată contribui, să aibă locul său. Finanţarea politicii de flexicuritate la nivelul necesar ar putea să fie asigurată din surse publice şi din contribuţiile companiilor, definite pe baza principiului „bonus-malus”.

 2.     România are nevoie de scăderea impozitelor şi contribuţiilor sociale pe muncă, simultan cu suprataxarea câştigurilor obţinute din activităţi speculative. Marea problemă a României o reprezintă cuantumurile ridicate ale impozitelor şi contribuţiilor sociale pe muncă. Refuzând populismului soluţiilor simple, PSD consider însă că România are nevoie de un proces gradual de reducere a costurilor pe forţa de muncă, simultan cu creşterea taxelor pe proprietatea nelucrativă şi pe câştigurile obţinute din operaţiuni speculative.

PSD consideră că au fost distribuite nedrept costurile tranziţiei. Ţăranii, pensionarii şi salariaţii care au suportat cea mai mare parte a costurilor au avut cel mai puţin parte de beneficiile tranziţiei. Această nedreptate trebuie corectată! Obiectivul politic prioritar al unei guvernări viitoare trebuie să fie compensarea prin redistribuiri, prin creşteri salariale fundamentate economic, prin indexări de pensii, prin măsuri de asistenţă socială şi prin măsuri afirmative a costurilor suplimentare ale tranziţiei suportate de cei care au sărăcit în perioada tranziţiei: ţăranii, pensionarii, salariaţii şi, dintre aceştia, mai ales bugetarii – personalul din învăţământ, sănătate, asistenţă socială, administraţie, armată, poliţie etc. Trebuie stopată minciuna prin care se consideră că pensionarii sunt „asistaţi social”. NU, aceştia trebuie să beneficieze de venituri decente pentru că au contribuit de-a lungul întregii vieţi la sistemul de pensii, în baza principiului solidarităţii între generaţii.

.3.     România are nevoie de un nou Cod al Muncii, pentru restabilirea protecţiei salariatului în faţa abuzurilor companiilor. Plecarea companiei Nokia din România arată consecinţele Codului Muncii în varianta Băsescu-Boc: salariaţii au fost concediaţi cu brutalitate. În Germania nu s-a întâmplat acest lucru. Soluţia nu poate fi decât una singură: un nou Cod al Muncii, care să ofere protecţie salariaţilor în faţa companiilor, dar să le ofere acestora din urmă posibilitatea de a se adapta la schimbările din economie. PSD îşi propune să participle la  refacerea echilibrului necesar al relaţiilor de muncă printr-o nouă legislaţie.

 4.     Privatizările trebuie realizate doar acolo unde este nevoie. Nu trebuie înlocuit monopolul de stat cu monopolul privat. PSD nu respinge, în principiu, privatizarea ca un instrument pentru creşterea eficienţei economice. Însă nici nu consideră că simpla privatizare rezolvă toate problemele de competitivitate. Avem deja numeroase experienţe negative, iar PSD îşi asumă partea sa de responsabilitate. NU trebuie însă să perseverăm în greşeală. PSD nu este de acord cu privatizarea monopolurilor naturale, pentru a tranforma monopolurile de stat în monopoluri private. Statul trebuie să rămână acţionar, în măsura posibilului, în domeniile strategice, respectiv în sectoarele care asigură bunuri sociale esenţiale: sănătate, educaţie, transport public, transportul energiei ş.a. 

 5.     România are nevoie de un sistem de impozitare diferenţiată: mai puţin de la cei săraci, mai mult de la cei bogaţi. Încă nu s-a spus suficient de apăsat faptul că sistemul cotei unice a funcţionat ca un adevărat dizolvant al statului social. Rezultatul este acesta: diferenţa dintre veniturile primilor 20% cei mai înstăriţi din populaţie şi cei 20% cu cele mai scăzute venituri este cea mai mare din Uniunea Europeană (7,04% faţă de media europeană de 4,95%). România este în vârful inegalităţii sociale în Uniunea Europeană alături de alte state de la periferie: Letonia, Lituania, Portugalia. Această situaţie trebuie corectată prin revenirea la un sistem de impozitare diferenţiată a veniturilor persoanelor fizice: cei mai sărăci să plătească mai puţin, deoarece şi beneficiază mai puţin de bunurile publice, iar cei mai bogaţi să plătească mai mult, deoarece profită mai mult de bunurile şi serviciile realizate din resurse publice. Solidaritatea socială nu este o dogmă ideologică a stângii, ci o condiţie a succesului naţiunilor. „Războiul româno-român” a devenit politică de stat sub regimul Băsescu. Dezbinată, România nu are nicio şansă să depăşească vremurile grele ce vor urma.    

 6.     Spitalele şi policlinicile de stat nu trebuie privatizate, ci sprijinite pentru a fi mai accesibile şi performante. Mai mult decât oriunde, în cazul sistemului de sănătate se dovedeşte valoarea principiului social-democrat „DA, economiei de piaţă, NU societăţii de piaţă”. Spitalele şi policlinicile de stat nu pot fi transformate în firme care să obţină profituri imense, în timp ce numeroşi români ar fi lăsaţi să moară cu zile pentru că nu au bani pentru a-şi plăti serviciile medicale. Sistemul de sănătate publică poate funcţiona doar dacă se aplică principiul solidarităţii contributorilor: o îngrijire decentă pentru toţi cetăţenii, iar cei care câştigă peste medie se pot îndrepta spre sistemul privat. Universalitatea dreptului la viaţă (implicit la îngrijire medicală) este un principiu fundamental al democraţiei, pe care PSD îl apără necondiţionat. “Înţelegem” dorinţa celor care încearcă privatizarea doar în domenii cum ar fi stomatologia, chirurgia estetică, obstetrica, lăsând celelate domenii ale sănătăţii în sarcina statului. Noi însă nu suntem de accord cu astfel de practici.   

.7.     Educaţia este cu adevărat unica şansă a României. România a cunoscut prea numeroase şi extravagante „reforme ale educaţiei”. Rezultatul acestora este, în mod evident, nesatisfăcător. PSD consideră că educaţia poate deveni principalul motor de dezvoltare al României dacă: se va restabili încrederea în valoarea şi utilitatea socială a educaţiei sau, cum spune o veche zicală „Ai carte, ai parte!”; salarizarea cadrelor didactice şi a celor din sistemul de cercetare-dezvoltare va fi pe măsura utilităţii sociale ridicate a acestora; experimentele şi ambiţiile personale privind „reforma educaţiei” vor înceta, iar sistemul educaţional va avea o structură predictibilă. 

8.     Democraţia paritară este o necesitate. În pofida unor succese limitate, inegalităţile între femei şi bărbaţi sunt încă vizibile în România. Pe piaţa muncii, femeile sunt larg defavorizate şi discriminate. Cele mai recente studii demonstrează o diferenţă de 14% în salarizarea femeilor şi bărbaţilor la muncă şi calificări egale. România trebuie să aibă un angajament mai clar şi mai precis pentru asigurarea promovării egale a femeilor şi bărbaţilor pentru funcţii de responsabilitate şi un cod special pentru egalitatea de acces şi egalitatea de tratament în toate instituţiile şi serviciile publice (inclusiv în Parlament).

 9.     România trebuie să arate că îi pasă de cei mai slabi, de persoanele cu dizabilităţi şi de persoanele cu venituri foarte mici. Sub regimul Traian Băsescu „legea junglei” a fost transformată într-o veritabilă doctrină oficială. Persoanele dezavantajate social au fost împinse şi mai mult spre periferia societăţii, iar concetăţenii cu venituri mici sau dizabilităţi au fost atacaţi şi stigmatizaţi social. PSD consideră, dimpotrivă, că societatea nu poate funcţiona dacă nu există puternice legături de solidaritate între cei mai puternici şi cei mai slabi, între bogaţi şi săraci, între tineri şi bătrâni, între cei sănătoşi şi persoanele aflate în suferinţă. România trebuie să redevină o PATRIE pentru toţi cei 22 milioane de cetăţeni, nu doar pentru o infimă minoritate, a celor bogaţi. România trebuie să redevină o societate incluzivă, iar PSD îşi propune să realizeze acest lucru.

 10.   Dialogul social, un element indispensabil într-o societate democratică. Prin legile promovate de regimul Băsescu, respectiv Codul muncii şi Legea dialogului social, este minimalizat rolul sindicatelor şi implicit cel al dialogului social. Ce este mai evident în acest sens, decât faptul că aceste legi au fost adoptate prin asumarea răspunderii de către guvern, şi fără o consultare reală a partenerilor sociali. PSD consideră că are obligaţia de a revigora dialogul social între organizaţiile sindicale şi patronale, cu implicarea ONG-urilor, dialog apt să formuleze noi răspunsuri la noile provocări ale globalizării. PSD are o lungă tradiţie a dialogului social real şi fructuos, iar viitorul său guvern va readuce normalitatea consultărilor sistematice cu sindicatele şi patronatele.     

PSD promovează şi apără Statul Social responsabil -din ateliere viitorului-

Sub pretextul crizei economice, PDL şi sateliţii săi politici au luat cu asalt Statul Social, dorind  din răsputeri distrugerea acestuia. Acesta este principalul obiectiv politic al actualei majorităţi guvernamentale, conduse în mod direct de Traian Băsescu.

 Criza mondială este utilizată de regimul Băsescu drept scuză pentru mascarea incompetenţei, nepriceperii şi corupţiei generalizate pe care o patronează PDL. Actuala putere este vinovată de împingerea în sărăcie a peste 6 milioane de români. A distrus clasa mijlocie şi, în special, antreprenoriatul român. Regimul Băsescu a concentrat avuţia naţiunii în mâinile unui grup restrâns de clienţi politici, „abonaţi” la contracte publice oneroase. 

 Statul Social, ridicat în România şi Uniunea Europeană la rang de principiu constituţional, înseamnă asumarea de către noi toţi – prin intermediul Statului – a obligaţiei de a asigura prin măsuri economice şi sociale un nivel de trai decent pentru cetăţeni şi, în acelaşi timp, de a garanta că drepturile fundamentale sunt respectate, fără discriminare.

Statul Social nu este un moft ideologic, ci este o responsabilitate constituţională. Potrivit Constituţiei României, statul trebuie să asigure, prin măsurile economice şi sociale, un nivel de trai decent pentru cetăţeni, să asigure condiţii pentru ca drepturile sociale să fie pentru toţi cetăţenii, fără discriminare. Legea fundamentală a României conţine şi obligaţia de solidaritate a statului faţă de cei mai dezavantajaţi.

Conform Tratatului de la Lisabona, „Uniunea (…) acţionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, pe o economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forţei de muncă şi spre progres social, precum şi pe un nivel înalt de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului. Aceasta promovează progresul ştiinţific şi tehnic. Uniunea combate excluziunea socială şi discriminările şi promovează justiţia şi protecţia sociale, egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului.” (art.3).

În România, propagandiştii puterii actuale dezinformează zi de zi, ceas de ceas şi în proporţii de masă. A sosit momentul să ieşim din minciună. Este vremea adevărului:

NU Statul Social se află la rădăcina crizei economice globale, ci marile bănci şi corporaţii, care în numele mitologiei „pieţelor care se autoreglementează” au transformat speculaţia în esenţa capitalismului financiar[1].

NU politicile solidarităţii sunt cauza crizei economice, ci lăcomia fără margini mascată sub numele principiului „asumării riscurilor”.

NU cei mulţi şi săraci sau clasa de mijloc au fost principalii beneficiari ai creşterii economice în vremuri de prosperitate, ci „pisicile îmbuibate ale capitalismului” care au acumulat profituri uriaşe prin speculaţii financiare neruşinate şi menţinerea unor salarii de mizerie pentru angajaţi.

NU Statul Social este cauza principală a îndatorării uriaşe a statelor în Europa, ci acţiunea guvernelor pentru a salva de la faliment băncile ce s-au aventurat în speculaţii nesăbuite. Europa şi România sunt în criză pentru că reprezentanţii capitalismului speculativ financiar doresc să continue politica de privatizare a câştigurilor şi de socializare a pierderilor. „Unii cu câştigurile, alţii cu pierderile” este deviza celor care doresc să distrugă Statul Social doar pentru a-şi menţine ei câştigurile. Statul Social este pus în pericol de forţele egoismului rapace, justificat prin mitologia absurdă a „pieţelor perfecte”, ce se autoreglează.

 În faţa asaltului furibund al PDL asupra Statului Social, PSD se declară apărătorul responsabil al valorilor solidarităţii şi justiţiei sociale. Înţelegem să apărăm cu orice preţ Statul Social responsabil, deoarece NU suntem de acord cu politicile absurde şi iresponsabile ale PDL:

○   menţinerea unui nivel scăzut de salarizare, pentru a obţine competitivitate prin aşa-numitul „dumping social”.[2] Niciun stat european nu îşi construieşte viitorul dorind să menţină salariile scăzute, ci are ca obiectiv realizarea unei economii performante, bazate pe cunoaştere;

○   supraimpozitarea muncii şi subimpozitarea capitalului, cu predilecţie a câştigurilor din activităţi speculative;

○   dezechilibrarea raporturilor dintre angajat şi angajator în favoarea celui din urmă, pentru a transforma salariatul într-un sclav modern;

○   privatizarea cu orice preţ, fără ca Statul să aibă capacitatea efectivă de reglementare şi control al pieţei. În fapt, pe ultima sută de metri a guvernării, PDL doreşte să dea mai multe „tunuri”, în favoarea sistemului mafiot pe care îl reprezintă;

○   menţinerea unui sistem de impozitare nediferenţiat al veniturilor cetăţenilor, ce adânceşte polarizarea socială şi îi face pe cei săraci şi mai săraci, iar pe cei mai bogaţi şi mai sfidători în afişarea opulenţei lor;

○   privatizarea sistemului medical şi reducerea pachetului de servicii medicale decontate, pe principiul „dacă nu ai bani, poţi să mori”;

○   destructurarea sistemului educaţional prin închideri de şcoli, salarii foarte scăzute şi culpabilizarea cadrelor didactice;

○   reducerea cu 12% a puterii de cumpărare a pensionarilor doar în anii 2010-2011;

○   menţinerea discrepanţei de venituri şi oportunităţi între femei şi bărbaţi;

○   stigmatizarea politică şi culturală a persoanelor ce au nevoie de sprijinul societăţii pentru a avea o viaţă decentă, prin transformarea persoanelor asistate social în ţapi ispăşitori ai crizei economice. Subliniem că ponderea în PIB a cheltuielilor sociale, în România, este jumătate faţă de media cheltuielilor în Uniunea Europeană;

○   refuzul dialogului social, ca formă de ignorare a vocii şi interesului cetăţenilor.

 [1]. José Barroso, Preşedintele Comisiei Europene,  în Discursul pe 2011 privind starea Uniunii, 28 septembrie 2011 declara: „În ultimii trei ani, statele membre – ar trebui să spun contribuabilii – au acordat sectorului financiar ajutoare şi garanţii în valoare de 4,6 trilioane de euro (4 600 miliarde, n.n.). A sosit timpul ca sectorul financiar să îşi aducă, la rândul său, contribuţia în favoarea societăţii.”

[2] Plecarea companiei Nokia din România a fost justificată de Guvernul Emil Boc prin nivelul crescut al salariilor din România (!). În realitate, costul total cu salariile reprezintă doar aproximativ 1% din încasările anuale ale companiei Nokia. În anul 2010 Nokia a avut încasări medii de peste un milion de euro pe angajat. Cazul Nokia arată falimentul teoriei obţinerii competitivităţii prin salarii mici.

Statul demagogic al lui Basescu!

Statul demagocic al lui Basescu e dominat de interese zilnice si personale,e slab pe dinauntru si-n afara si daca prin puterea inertiei,a obiceiului contractat de la cel ce il conduce continua sa mearga vine o zi cand el nu rezista descompunerii.A venit momentul!

Marimile lui improvizate,meschine,interesate ,nu au nimic in a specula interesele publice ci doar tradarea chiar si a patriei in mainile unor oligarhi.Intre oligarhi s-ar gasi unul, doi tradatori dar sunt zdrobiti si neutralizati de clasa lor proprie.

Pe nevoile si pe lesnea crezare a multimii s-a intemeiat aceasta demagogie.Si pentru ca demagogii,fiind in general oameni inzestrati in loc de minte cu viclesug numai ,stapanirea lor inseamna domnia brutalitatii,a viciilor si castigului fara munca.

Incredibil ceea ce patesc in aceasta perioada pensionarii romani,salariatii romani, în regimul deja de trista amintire basescu-boc, scrise cu litere mici, pentru ca mici vor ramane amandoi în istorie. Deja pensionarii care primesc lunar între 740 şi 1.000 de lei platesc contributiile de 5,5% la fondul de asigurari de sanatate,salariatii -majoritatea cu salariu minim pe economie -au fost ciuntiti cu 25 %  fapt care-i priveaza de o sumă consistenta de bani destinata mancarii si medicamentelor. Mai mult, intentia recentă a guvernului de a îngheţa pensiile si salariile ,esalonarea pana in 2016 duc la o condamnare a mii de familii la înfometare si chiar la moarte.

Este extrem de grav  ceea ce debiteaza membrii guvernului referitor la înghetarea pensiilor si salariilor asa cum a declarat azi ministrul finantelor,sau ca nu este posibila reducerea taxelor si impozitelor. Acest executiv de mucava nu respecta nici o lege, nici o reglementare, nici o noţiune de morala si bun-simt. Reprezentantii puterii au promis varstnicilor din această tara ca, prin noua Lege a pensiilor, sistemul de calcul va prevede indexarea acestora cu rata inflatiei.Au promis ca salariatii isi vor primi drepturile banesti pana la finele anului 2010..si suntem aproape de finalul lui 2011. Toate acestea, ca şi multe altele, s-au dovedit si se dovedesc a fi doar vorbe in vant pentru coalitia aflata vremelnic la guvernare, deoarece sunt sigura ca nu vor mai rezista mult.

In tot acest timp, in care populata este batjocorita, batranilor li se ia din bani, iar tinerilor nu li se da nici o sansa la locuri de munca, reprezentantii partidului-stat ,partidului nazist PDL se dovedesc a fi corupti pe capete. Ultimul exemplu l-am primit de la varful ANOFM, secretarul de stat Silviu Bian prins in fapt cu  foloase necuvenite, adica bani, adica mita. Asa inteleg  trimisii portocalii  in aparatul central de la Bucuresti sa ajute judetele care i-a propulsat în functii înalte!

Ca si în celebra zicala „hotul striga hotii”, cei din pdl mai au curaj sa arate cu degetul spre Opozitie si sa faca tot felul de insinuari belicoase.

Ma intreb oare cand panglicarii politici PDL care joaca pe funii se vor stinge ,cand samanta lor antipopulatie va pierii de pe scena politica romaneasca,cand patura de cenuseri,lenesa,fara stiinta va fi impinsa de noi in intunericul pe care il merita??Abia atunci poporul roman isi va veni in fire si va rasufla de greutatea ce apasa asupra lui,atunci va suna ceasul adevaratei libertati.

Transcrierea emisiunii „Exces de putere” – invitat Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat

Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, a fost sâmbătă, 15.10.2011, de la ora 18.45, invitatul Oanei Stancu, la emisiunea „Exces de putere”, de la Antena 3. Vă prezentăm transcrierea emisiunii.

Oana Stancu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bun găsit la „Exces de putere”. Ceva din zona asta a făcut şi preşedintele ANOFM, Silviu Bian, ca să îi menţină în funcţii pe angajaţii săi. Se pare că DNA l-a prins în această seară cerând de la o singură agenţie, cea de la Braşov, 80 de mii de lei, vreo 20 de mii de euro. În acest moment Silviu Bian nu este reţinut, a spus-o DNA-ul oficial. Face o anchetă, dar nicio persoană nu a fost reţinută. Flagrant zice-se că a fost. Despre oamenii puşi să controleze banii la nivel central de către baronii locali, cine e cel mai înfipt lider PD-L cu cea mai mare camarilă vom discuta în această seară în prima parte a emisiunii. Veţi vedea în partea a doua o altfel de hartă, harta românilor nepăstuiţi de actuala putere. Cât din România este în faliment în momentul acesta? Declaraţii oficiale în partea a doua a emisiunii. Până atunci îi salut pe invitaţii mei, Adriana Duţulescu, şeful departamentului politic Antena 3.
Adriana Duţulescu: Bună seara!
Oana Stancu: Radu Soviani.
Radu Soviani: Bună seara!
Oana Stancu: Adrian Ursu, ca întotdeauna.
Adrian Ursu: Bună seara!
Oana Stancu: Îl aşteptăm şi pe deputatul PD-L Daniel Oajdea cu care să discutăm această hartă a influenţei, a controlului banilor de către baronii PD-L. Aş vrea să vedem situaţia de acum, caldă, a şefului ANOFM. Îmi aduc aminte o declaraţie foarte interesantă pe care o făcea Silviu Bian. L-a şi făcut celebru această declaraţie. Îl vedem aici în prima familie politică pe care o să o discutăm, cea a lui Falcă de la Arad. „Noi nu trebuie să privim poporul român ca pe un popor de academicieni, noi trebuie să facem o analiză a poporului aşa cum e. Avem curve, beţivi, puturoşi. Puturoşi câţi vreţi. Ştiţi ce înseamnă puturos, nu? Leneşi.” Dumnealui e în această descriere?
Adrian Ursu: Păi da, dânsul a vrut să combată puturoşenia prin această acţiune de colectare de bani şi i-a pus pe cei de la ANOFM să fie harnici, să adune pentru el nişte sume de bani pentru a nu fi daţi afară. Acum povestea curvăsăriei rămâne de dovedit, asta nu avem deocamdată suficiente elemente. Cât despre consumul de alcool, nici aici nu ne putem pronunţa. Declaraţia domnului Bian, asta cu care s-a instalat mi se pare, e o declaraţie chiar din primele zile de mandat la şefia ANOFM, sau recent după ce fusese instalat, este în continuarea, în prelungirea unor declaraţii pe care le-am mai auzit şi de la preşedintele Traian Băsescu, care de asemenea cu academicienii nu are foarte multă treabă, mai ales dacă ei nu consumă, adică dacă nu au reţeta cu patru cuburi de gheaţă academicienii nu sunt interesanţi pentru domnul Traian Băsescu. Sunt mult mai interesanţi tinichigiii şi alţi profesionişti de care domnul Traian Băsescu spune că ar avea mai multă nevoie. Aşa că domnul Bian nu făcea decât să continue o gândire care se manifestă la nivel înalt, în legătură cu cine e poporul român şi ce merită el.
Oana Stancu: Dar cum o fi suma asta, Radu Soviani? 20 de mii de euro de la o agenţie pentru ocuparea forţei de muncă. Bănuiesc că nu toată agenţia a făcut cheta asta ca să nu plece de pe funcţii câţiva.
Radu Soviani: Da, avem nevoie de detalii suplimentare. La prima vedere este mare, dar nu ştiu, am o (…) Se pune un tip acolo, el trebuie să cotizeze mai departe, cotizează fie constrângând agenţii economici, fie constrângând propriii angajaţi, fie luând şpăgi pentru angajare. Aşa că la declaraţia obiectiv a domniei sale de la numirea mandatului, pe lângă curve, leneşi, puturoşi, trebuie să mai adăugăm că avem şi infractori, şi puşcăriaşi, iar dânsul a completat acest tablou, pentru că aşa pare. Dacă cercetarea DNA se va dovedi reală şi dacă DNA are motive reale să suspecteze că cei 80 de mii de lei au fost luaţi drept şpagă de domnul Silviu Bian. Repet, convingerea mea e că pentru a-i da mai departe la partid. El nu s-a dus acolo ca să trăiască din salariul de şef la ANOFM, episodul de azi arată acest lucru. Iar pentru a fi numit în această poziţie trebuie să dea bani în stânga şi în dreapta, să împartă cu ambele mâini.
Oana Stancu: Stânga – dreapta facem şi noi uitându-ne pe această fotografie interesantă a clanului Gheorghe Falcă. Întâmplător Adriana Duţulescu, fără să anticipăm ce se întâmpla azi cu domnul Bian, el făcea parte din emisiunea noastră pentru că aparţine acestei găşti, chiar dacă e de la PD-L Alba. Se spune că e unul dintre oamenii plantaţi la centru de Gheorghe Falcă, primarul Arad. Compania nu este deloc una rea, să spun aşa, a reuşit să adune tot sistemul opresiv domnul Falcă lângă domnia sa şi să îi impună pe toţi la Bucureşti. Îl are alături pe prim-adjunctul SRI, Florin Coldea, îl are lângă pe ministrul de Interne, Traian Igaş, îl are pe şeful ANAF, Sorin Blejnar, secretarul de stat de la Interne, Ioan Dascălu, şeful de la „Doi şi un sfert” este şi el în această categorie. Pistru, secretarul de stat de la Transporturi şi Alexandru Tancă, ne întoarcem la Interne, este adjunctul IGPR.
Adriana Duţulescu: Deci domnul Falcă controlează ministerul de forţă al Guvernului, Ministerul de Interne şi am putea spune SRI. Dar cred că ar trebui să facem o menţiune aici, familia Falcă ar putea fi înrudită sau este înrudită cu familia Udrea, familia cu G. Pentru că oamenii aceştia fac parte şi din gruparea Udrea. Şi Falcă, şi Coldea de la SRI, şi domnul Blejnar de la ANAF.
Oana Stancu: Or fi, să înţeleg, jupâni la ei acasă şi or avea toţi aceşti oameni, dar peste ei tronează doamna Udrea. Că înţeleg că şi scripcarul de la Braşov, o să îi vedem clanul în curând, tot din familia Udrea face parte, şi Pinalti.
Adriana Duţulescu: Despre domnul Falcă am aflat cât de puternic este şi cât de mult şi-a întins tentaculele pe hartă când a apărut scandalul cu regina din vămi. Când îţi aduci aminte, pe unde mergeau controalele şi izbucnea sau apărea o arestare sau o reţinere aflam că şeful de la vamă era numit de domnul Falcă. Şi mai interesant este că după ce au fost demiteri şi reţineri în scandalul din vămi, în multe cazuri tot domnul Falcă a dispus numirile în locul celor schimbaţi din funcţii.
Oana Stancu: Adrian Ursu, mărturisesc că nu am avut niciodată imaginea aceasta a tuturor acestor personaje laolaltă.
Adrian Ursu: Da, excelent exerciţiul ăsta de a-i pune pe familii, chiar dacă s-ar putea ca la un moment dat să primim contestaţii. Poate că am greşit familia la unii dintre ei, dar nu e nimic, copii orfani sunt peste tot şi părinţi dornici de adopţie, iar în PD-L tot timpul s-au găsit, dacă respectivul are şi resursa financiară şi puterea acolo unde este la Bucureşti. E foarte interesant exerciţiul pentru că într-adevăr puterea acestor oameni din teritoriu se prelungeşte prin pseudopodele astea pe care le aruncă spre Bucureşti şi invers, protecţia lor pentru tot ceea ce fac acolo în judeţ este asigurată de la centru. Fiindcă reţeaua e una care acoperă întreaga Românie, nu există poieni, nu există pete albe, nu există locuri pe care aceste familii să nu le controleze. Fiindcă dacă ai lăsat un loc poţi să pierzi nişte bani şi rişti să devii vulnerabil, fiindcă acolo s-ar putea implanta altcineva sau acolo ar putea… de acolo ar putea să ţi se tragă. Până acum aproape nici unuia dintre cei pe care o să îi vedem în seara asta nu i s-a tras de undeva tocmai pentru că reţelele erau perfecte, tocmai pentru că aparatul represiv, aparatul de colectare şi aparatul de protecţie, fiindcă sunt aceste 3 componente foarte importante, au funcţionat tot timpul în favoarea lor, niciodată spre binele general, spre binele unei categorii mai largi de populaţie, ci numai pentru ei.
Oana Stancu: Există această regulă la fiecare partid politic, că primele organizaţii ca număr de voturi sunt cele care revendică posturi. Sigur că trebuie să îi dai lui Falcă un post de ministru dacă organizaţia lui a adus atâtea voturi candidaţilor pentru Parlament sau candidatului la preşedinţie, dar cum se face că nu găsim la Falcă un secretar de stat la Ministerul Culturii, unul la Educaţie, unul la Comunicaţii, să găsim şi un loc bănos. Ci îi găsim pe toţi oamenii ăştia din zona Interne, Servicii, plus domnul Blejnar care controlează tot ce mişcă în finanţele ţării.
Adriana Duţulescu: Pentru că ăsta e domeniul pe care şi l-a ales domnul Falcă, a considerat că poate să controleze mai mult decât nişte bucăţele din administraţie, controlând Ministerul de Interne cu tot ce înseamnă el. Dar aş vrea să le spunem telespectatorilor, să le dăm un exemplu concret despre ce înseamnă acest interes al baronilor de a-şi planta oameni în funcţii, că altfel nu este… adică nu e ceva ilegal şi nici măcar imoral. După cum spui şi tu este o regulă în toate partidele, să îşi revendice organizaţiile de succes, să îşi revendice funcţii în administraţie. Îl văd acolo pe domnul Pistru de la Transporturi şi mi-am adus aminte că domnul Pistru, profitând de calitatea domniei sale de secretar de stat la Transporturi, a câştigat nişte bani de pe urma centurii Arad. Când domnul Pistru a aflat de la Guvern că centura are un anumit traseu… soţia domnului Pistru e consilier la Primărie. Probabil că a discutat cu domnul Falcă şi s-au gândit cum să facă aşa fel încât să câştige şi să tragă un folos de pe urma acestui lucru. Centura a fost mutată într-o zonă în care anumite persoane aveau nişte terenuri cumpărate şi domnul Pistru avea întâmplător şi domnia sa un teren acolo pentru care statul i-a plătit despăgubiri şi a primit o sumă cu mult mai mare decât cea pe care o plătise când şi-a cumpărat terenul.
Adrian Ursu: A crescut piaţa între timp.
Oana Stancu: Ce înseamnă să ai informaţia când trebuie. O să ni se alăture domnul Daniel Oajdea de la Iaşi, dar până atunci, Radu Soviani, constat un lucru şi cred că o să îl constatăm la fiecare familie de asta pe care o să o discutăm, domnul acesta proaspăt numit la „Doi şi un sfert” a fost şofer. Domnul Igaş a fost tâmplar, domnul Pistru de care vorbea Adriana Duţulescu mai devreme e consemnat de presă că a fost tinichigiu şi şofer. A fost şef la ARR Arad, soţia este viceprimar la Arad. Se pare că domnul Falcă se ocupă foarte mult de reconversie profesională, că dacă mă uit la dumnealui şi preşedintele Consiliului Judeţean a fost fochist, deputatul … a fost chelner, deputatul Ţipei dresor de câini şi patron de bodzguarzi. Se simte aşa un aer proaspăt în conducerea ţării?
Radu Soviani: Probabil că e bazinul în care domnul Falcă se simte confortabil pentru a recruta viitori decidenţi în România. E un punct de vedere. Pe de altă parte cei care sunt dintr-o categorie relativ modestă şi nu o spun cu nici un fel de superioritate, dar şofer, fochist, nu reprezintă categorii cu aspiraţii foarte mari. Sunt cei care răspund imediat la comenzi odată ce li se dă o plăcintă foarte mare pe care o au de împărţit. Ce spunea colega Adriana Duţulescu, în toate ţările din lume sunt cazuri penale. Cum adică muţi centura ca să treacă pe terenul tău, să îţi fie expropriat de stat la un preţ mult mai mare decât ţi s-a dat până acum? Dacă ne uităm la domnul Falcă pe care dumneavoastră îl suspectaţi de prea multă inteligenţă când spuneţi gruparea Falcă. Nu, dânsul este exponentul cuiva acolo. Dacă era atât de inteligent nu făcea mizerii cu imobiliare cum s-a întâmplat la Arad. Din câte ştiu dânsul e cercetat penal pentru anumite schimburi imobiliare, trafic de influenţă. Astea sunt informaţiile mele. Dânsul ne poate contrazice oricând intervenind în această emisiune. Deci dânşii iau oameni de condiţie relativ modestă, îi pun în nişte poziţii pe care nu le-ar fi visat vreodată în viaţa lor şi de aceea dânşii devin butonari acolo, respectiv vine comanda de la cel care l-a pus în poziţie şi execută. Dincolo de asta micul şmen pe care fiecare şi-l aranjează.
Oana Stancu: Domnule Daniel Oajdea, bună seara!
Daniel Oajdea: Bună seara!
Oana Stancu: Ce am văzut noi până acum pe ecran şi sper că aţi văzut şi v, e o imagine a partidului din care faceţi parte. Cum găsiţi această imagine? Cu Falcă avându-i alături pe Igaş, pe Coldea, pe cel de la „Doi şi un sfert”, pe cel de la IGPR.
Daniel Oajdea: În calitate de parlamentar, relativ la ce s-a spus privind aceşti oameni care au fost avansaţi, eu am un respect deosebit faţă de oamenii care ocupă aceste meserii simple. Ei de multe ori sunt mai verticali decât oamenii politici. Faptul că din rândul lor ajung unii în politică care ajung în funcţii înalte, atunci când aceştia sunt competenţi arată că au un merit deosebit. Când ajung oameni care nu sunt competenţi în astfel de funcţii, atunci avem o problemă. Avem într-adevăr o problemă a celor care îi propulsează.
Oana Stancu: Şi în cazul de faţă unde ne încadrăm, domnule Daniel Oajdea? Care e meritul aici?
Daniel Oajdea: Ce să spun, dacă e vorba de domnul Igaş, el a fost ales uninominal în colegiul respectiv. Din moment ce a primit girul populaţiei în calitate de senator nu am ce comenta, îl vor judeca cei care l-au ales. Eu sunt de principiu că răspund în faţa celor care m-ai ales pentru ceea ce fac. Şi atunci trebuie obligatoriu să respect acest principiu şi când e vorba de alt coleg al meu, chiar dacă îmi place sau nu îmi place ceea ce face. Nu sunt puţine cazurile în care domnului Igaş i-am atras atenţia asupra unor lucruri chiar din ministerul pe care îl coordonează, lucruri pe care eu le consider anormale. Dar asta e o altă discuţie, sigur că şi colegi ai mei pot să nu fie de acord cu ceea ce fac eu, cu ceea ce susţin eu. În schimb eu răspund în faţa celor care m-au ales pe mine, ei în faţa celor care i-au ales pe ei. Dar revenind la aceşti oameni care au funcţii înalte, de exemplu cu e domnul Blejnar, cred că dumnealor, cei care au fost numiţi de această dată, au o fişă clară a postului şi răspund în faţa legii pentru ceea ce fac. Legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi, indiferent de partidul care îi susţine, indiferent de funcţia pe care vremelnic o ocupă în această ţară.
Oana Stancu: Domnul Daniel Oajdea, cui spuneţi lucrurile astea? Mie, telespectatorilor, alegătorilor dumneavoastră? Că nu ştiu dacă le-aţi spus şi în partid. Dumneavoastră vorbiţi despre respectarea legii în cazul Blejnar, când toate dosarele din vămi duc la Blejnar ca şi colector al şpăgii, când ANI de vreo 4-5 luni de zile tot face calcule să vadă dacă îi ies banii de casă domnului Blejnar, după ce am arătat aici că nu îi ies. Omul şi-a … propria casă cu bani negri. Despre ce aplicare a legii vorbiţi dumneavoastră?
Daniel Oajdea: Eu am spus şi în partid aceste lucruri, dar mulţumită dumneavoastră am ocazia să le spun şi public. În ce priveşte rolul meu ca parlamentar, am uzat de toate posibilităţile pe care le am în mod legal la dispoziţie, atât prin petiţionarea diverselor instituţii, atât a domnului Blejnar, cât şi prin interpelări, declaraţii politice, mai puţin utilizate, că ele sunt doar formale, dar întrebări şi interpelări am depus suficient de multe. Nu mai vorbesc de câte adrese în numele oamenilor care vin la mine în audienţe am făcut.
Adrian Ursu: Domnul Daniel Oajdea, aşa o fi. Vă salut cu o întrebare, credeţi că această Românie feudală pe care o vedem de prea multă vreme, în care demnităţile publice sunt împărţite după apartenenţa la trib, la cnezate, la voievodate, nu ştiu la ce trebuie să aparţii ca să primeşti aceste funcţii. Mai poate fi o Românie modernă care funcţionează în beneficiul tuturor cetăţenilor săi? Cam cum vine această împărţire în care dacă eşti al cuiva primeşti o funcţie, chiar dacă eşti bou cu spume, îmi cer scuze, sau dacă eşti competent. Chiar dacă ai avut dosar penal sau eşti curat ca lacrima. Primeşti acea funcţie doar cu această condiţie, să fii al cuiva. Dacă nu aparţii unei familii politice poţi să fii cel mai inteligent om din ţara asta şi nu ai acces la o funcţie. De ce? Pentru că nu te promovează nimeni. Despre asta vorbim, altfel sigur, nu o fi ilegal, nu o fi imoral, dar tot timpul această segregare pe care o vedem e clar în detrimentul oamenilor din această ţară şi tot timpul în beneficiul clientelei politice.
Daniel Oajdea: Sunt de acord întru totul cu ce aţi spus şi de aici pleacă de la legea partidelor politice pe care în Parlament vreau să o modific, în acest sens am depus o iniţiativă. Dacă noi spre exemplu am selecta poliţiştii după cât de bine ne fură din buzunare nu am putea după aceea să avem pretenţii ca aceşti poliţişti să aplice corect legea. Aşa că nici oamenii politici nu putem să permitem prin legea partidelor să promoveze în baza unui sistem clientelar şi al unei…
Adrian Ursu: Şi cum ar suna modificarea asta a legii?
Daniel Oajdea: Păi una dintre modificări e ca preşedintele de partid şi de filială să fie ales de toţi membrii de partid care au o vechime mai mare de 6 luni. Gândiţi-vă dumneavoastră că foarte mulţi oameni de partid, membri care se înscriu în fiecare partid, vin sincer şi cu toată puterea lor pentru a modifica ceva în bine în ţara asta. Dar ei nu au loc.
Oana Stancu: Domnule Daniel Oajdea, opriţi-vă un pic. Vă mai dau un studiu de caz şi vă rog să răspundeţi aplicat pe studiul ăsta de caz. Ce ar trebui să se întâmple cu următoarea fotografie? Cum ar trebui ea să se schimbe? Liderul dumneavoastră de la Dâmboviţa e domnul Florin Popescu, un om care a ochit foarte bine unde să îşi aplice camarila. Şi uitaţi-vă un pic, la Electrica l-a aplicat pe domnul Ioan Folescu, fostul director al Electrica Dâmboviţa, iar Electrica în momentul acesta face contractele acelea de multe miliarde pentru Rutnap, o firmă cu 3 angajaţi care face profit pe seama noastră de zeci de milioane de euro într-un singur an, chiar şi acum pe secetă. Domnul Ariton se spune că a vrut să îl schimbe, nu a reuşit. La Direcţia de Control a Electrica Liviu Ilaş, tot de la domnul Popescu de la Dâmboviţa. Şi pe Mihail Vădan, de la APDRP, un om cu nenumărate contracte de consultanţă cu primăriile din localitate pe care acum le plăteşte în calitate de şef al APDRP. Şi domnul Ilie Sârbu când era ministru a vrut să îl schimbe şi i-a spus Emil Boc: mai degrabă pleci tu decât Vădan. La AVAS domnul Popescu îl are pe Aurelian Popa, pe şeful Jandarmeriei Române, Costel Gavrilă, tot domnul Popescu l-a pus, pe şeful corpului de control de la Ministerul de Interne, Aurel Vlădulescu, tot domnul Popescu l-a pus. La Ministerul Învăţământului îl are pe secretarul general, Corvin Nedelcu, în consiliul de administraţie, la Poşta română, un alt loc cu bani, îl are pe finul său, Gabriel Cioacă, un om care şi acum face consultanţă din presa locală pentru compania de apă de 250 de milioane de lei vechi pe lună. Cam aşa arată familia Popescu. Mai fac o singură precizare, domnul acesta de la învăţământ a fost ofiţer SPP, apropo de ce spuneam mai devreme, de competenţă. Cum ar trebui, domnule Daniel Oajdea, să arate potrivit dumneavoastră această fotografie? Să rămână aşa?
Daniel Oajdea: Cu Mihail Vădan, unul dintre cei enumeraţi de dumneavoastră, mă judec la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma interpelărilor pe care le-am adresat în calitate de parlamentar. Dumnealui consideră că l-am învinuit pe nedrept că este corupt şi de aceea m-a dat în judecată, uitând că chiar dacă aşa ar fi eu am imunitate parlamentară în acest sens. Ce pot să spun? În partide a devenit o modă şi cu câţi ai mai mulţi oameni în diverse funcţii cu atât dai dovadă de mai multă putere şi eşti mai respectat din păcate.
Oana Stancu: Dar cum e asta? Să vrea ministru să îl schimbe, Ariton pe Folescu, Sârbu pe Vădan, şi să nu poată? E mai tare Popescu decât ministrul?
Daniel Oajdea: Da, mulţi dintre miniştri, am spus-o de mai multe ori, sunt doar păpuşi, sunt turişti prin ministerul pe care îl conduc şi nici măcar nu se aclimatizează atâta vreme cât ocupă acolo fotoliul. Deci cei din eşalonul 2-3 fac regulile, ei se mai mulţumesc dacă ciupesc de ici şi colo nişte firimituri din contractele care vin de la diverse firme, se mulţumesc cu titulatura. Ce vorbim noi de reformă, cine să o facă? Oameni care nu au puncte de vedere, oameni care îşi însuşesc mâine punctul de vedere al altora, care nu se documentează în prealabil? Avem mai mulţi miniştri păpuşă de acest gen, miniştri care din păcate…
Adrian Ursu: Am putea face o listă împreună? Haideţi să facem o listă împreună.
Daniel Oajdea: Cred că am putea face.
Adrian Ursu: Domnul Ialomiţianu e ministru păpuşă?
Daniel Oajdea: Domnul Ialomiţianu are o serie de probleme în minister, se pare că nu este capabil să gestioneze…
Adrian Ursu: E păpuşă sau nu? Că intrăm în analize mult prea profunde şi nu sunt eu capabil să ţin pasul cu ele. Vă puneam o întrebare simplă, e păpuşă sau nu?
Daniel Oajdea: Cred că da.
Adrian Ursu: Domnul Ariton de la economie?
Daniel Oajdea: Domnul Ariton, aş evita să mă pronunţa asupra lui, deşi vizibil eu nu am văzut nimic de pe urma domniei sale, pentru că spre deosebire de ceilalţi m-a invitat la minister să îmi arate cât de mult are de lucru acolo şi câte lucruri importante…
Oana Stancu: Atunci facem invers, spuneţi-mi dumneavoastră păpuşile dacă tot vă asumaţi o astfel de declaraţii. Cine sunt miniştrii păpuşă? L-am notat pe Ialomiţianu, nu l-am notat pe Ariton.
Daniel Oajdea: Nu l-aţi notat pe domnul Igaş. Deci la domnul Igaş în minister, eu am spus de fiecare dată…
Oana Stancu: Igaş e păpuşa lui Falcă?
Daniel Oajdea: Nu ştiu a cui e păpuşa.
Oana Stancu: În momentul în care spuneţi că e păpuşă spuneţi şi cine e la sfori acolo, la comandă.
Daniel Oajdea: A celor din minister e păpuşă sigur, poate şi a lui Falcă. Dar eu ce trebuie să spunem aici? Dumnealui s-a ocupat de disponibilizări şi eu am susţinut din capul locului că trebuie făcute disponibilizările poliţiştilor corupţi. Se pare că cei care nu erau prieteni cu şeful au plecat din poliţie, cei cu grade mai mici, iar cei corupţi stau bine mersi acolo, clanurile prosperă. De aceea cred că domnul Ialomiţianu şi-a însuşit părerea celor din minister.
Oana Stancu: Domnul Daniel Oajdea, aţi trecut la opoziţie?
Adriana Duţulescu: Nu, dar o să treacă.
Daniel Oajdea: Nu am trecut la opoziţie, dar eu am spus aceste lucruri în faţă.
Oana Stancu: Mi-aţi spus două păpuşi până acum, Ialomiţianu şi Igaş. Aveţi curaj să o daţi şi pe a treia?
Daniel Oajdea: Sigur că am curajul să le dau şi pe celelalte, în schimb domnului Ialomiţianu şi domnului Igaş le-am atras atenţia de mai multe ori asupra unor lucruri din minister care nu se desfăşoară în mod corect. Aş prefera să rămân doar la aceste…
Oana Stancu: Vă las să trageţi un pic de aer, mi se pare că v-aţi înroşit un pic şi nu vreau să vă las aşa de chinuit în emisiune. Fac o precizare pentru telespectatori înainte să vedem următoarea familie şi să îl întreb pe Radu Soviani de unde atâta apetit al acestor domni la centru pentru companiile din domeniul energiei. Domnul Falcă a răspuns la telefonul producătoarei acestei emisiuni. Iniţial a declarat că nu îl cunoaşte pe domnul Bian, după care s-a răzgândit, îl cunoaşte pe domnul Bian, dar este la o întâlnire oficială foarte importantă şi nu poate intra în legătură cu noi. Acestea au fost precizările din partea domnului Falcă. Radu Soviani, am văzut prima intrare pe piaţa energiei prin controlul pe care domnul Popescu l-a dorit pentru Electrica. Un lider local cu adevărat cunoscut pentru afacerile din zona energiei, Gheorghe Ştefan zis Pinalti, a pus mâna pe Transelectrica, acolo unde e Horia Hăhăianu, tatăl înţeleg că vine din serviciile secrete, nu ştiu dacă are sau nu importanţă. Haideţi să vedem ce oameni a mai lipit pe fruntea Guvernului domnul Pinalti. Dumnealui obişnuieşte să lipească bancnote peste tot, de data asta le-a lipit şi nişte oameni prin Guvern. Claudiu Stafie, secretarul de stat din Ministerul Economiei, fost şef la parcări la Primăria Neamţ. Pe Adrian Rădulescu l-a scos deputat, a fost secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, ca atare tot domnul Pinalti l-a pus şi pe actualul secretar de stat, Liviu Bumbu. Pe directorul de la Compania Naţională a Sării l-a pus tot domnul Pinalti, i-a fost consilier personal, îl cheamă Gabriel Muraru. Are contracte acum cu compania pe care o conduce. E adevărat, semnate înainte de a fi numit în funcţie. Gheorghe Popescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Mihai Chebac, directorul fabricii de timbre din Poşta Română şi Aurica Popa, director al Poştei Române. Altă zonă cu bani. S-a orientat bine domnul Pinalti?
Radu Soviani: Altă zonă cu bani şi dacă vă uitaţi la această zonă o să vedeţi că fac obiectul înţelegerii impuse de către FMI şi anume de a aduce manageri privaţi selectaţi pe alte criterii decât cele că aşa îi place lui Falcă sau aşa îi place lui Pinalti, sau pentru că Pinalti lucrează mai bine cu unul sau cu altul. Ţineţi minte când a apărut această poveste cu managerii privaţi? A început în luna februarie, anul acesta. Suntem aproape de luna noiembrie, au trecut aproape 9 luni şi nu avem nici măcar un manager privat. Ba mai mult, avem rezistenţă din partea şefilor de companii deţinute de către stat în a fi schimbaţi. Deci această poveste cu o să aducem profesionişti este la stadiul de poveste din partea oficialilor puterii, deşi fac tot ce pot ca să nu numească pe cineva competent în aceste poziţii, tocmai pentru că aşa cum spuneai mai devreme, au această cultură de împărţit contracte. Eu aş spune cultura şmenului, că este clar, un om care a fost toată viaţa la parcări nu prea are de-a face cu Ministerul Economiei din punct de vedere al pregătirii, experienţa nu îl recomandă, cariera nu îl recomandă. Ce îl recomandă atunci?
Oana Stancu: Facem invers, răspund eu la această întrebare?
Radu Soviani: Te rog.
Oana Stancu: Contractul cu Rutnap, o firmă care atribuită fiilor domnului Gheorghe Ştefan e semnat de Stafie, peste consiliul de administraţie de la Electrica.
Radu Soviani: Iată ce îl recomandă.
Oana Stancu: Se califică?
Radu Soviani: Iată ce îl recomandă. Iată de ce dânşii nu vor manageri privaţi, iată de ce dânşii doar spun da, când vine FMI şi îi întreabă de ce nu aţi făcut aia, de ce nu aţi făcut aia? Pentru că dânşii vor să tolereze această situaţie care este una de tip parazit. Aceşti paraziţi care scot ce mai e de scos din economia României şi mai e suficient de mult de scos împărţind pe sistem clientelar.
Adrian Ursu: Asta spunea mai devreme Adriana Duţulescu, că nu sunt ilegale aceste reţele, ele devin ilegale în momentul în care se transformă în decont, toate aceste relaţii de prietenie şi de clientelă. Decontul vine sub formă de contracte, decontul vine la Pistru prin expropriere şi mutarea traseului autostrăzii, decontul vine la familia lui Pinalti când se semnează contracte cu băieţii deştepţi, deconturile vin tot timpul şi atunci deconturile ele însele sunt purtătoare de articole din Codul Penal, acolo unde ar trebui încadrate toate aceste fapte.
Oana Stancu: Decontul pentru populaţie, Adrian Ursu, este la un nivel inimaginabil pe zi. Competenţa, sau pe româneşte prostia, că e lipsa de competenţă, a celor pe care îi vedem aici şi care au pus mâna pe companiile statului ne costă pe noi, pe români, în fiecare zi o sumă incredibilă. O spun după publicitate, cât ne costă competenţa PD-L pe noi toţi. Găştile PD-L au pus mâna pe conducerea centrală şi pe România întreagă. Câţi bani fac şi câţi plătim noi în fiecare zi vă spun imediat. Am văzut familia Falcă, am văzut clanul Popescu de la Dâmboviţa, am văzut clanul Pinalti de la Neamţ. Au ţintit: Falcă, servicii secrete, Minister de Interne, ceilalţi doi mai dibaci, s-au dus spre zona de energie şi spre Poştă, spre locurile unde se fac bani.
Adrian Ursu: Şi spre agricultură.
Oana Stancu: Şi spre agricultură, am zis locurile unde încă se fac bani în acest moment. Vedem însă adevărata descendenţă lăsată de Adriean Videanu, care deşi nu mai este în prim-plan, are oameni implantaţi peste tot. Familia Videanu înseamnă aşa: Budulan de la Nuclear Electrica, Mârza de la Termoenectrica, i-a fost consilier personal, Trota de la Rovinari, Graure de la Turceni, Bogdan Drăgoi la Ministerul de Finanţe, la Fondul Proprietatea şi la CEC, prietenul de table, Bebe Ionescu, la Petrom, alt prieten, Mircea Oancea, la comisia de supraveghere a pensiilor private. Lucian Duţă din Primăria Capitalei e catapultat la Salrom, iar acum la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Fostul prieten, Ene Dinga, în consiliul de administraţie la CEC, Gheorghe Pogea, fostul ministru de Finanţe şi el în consiliul de administraţie la CEC. Adrian Ursu, numeroasă familie. Deşi omul nu mai e la butoane.
Adrian Ursu: Nu mai e la butoane, dar a făcut pasul înapoi în momentul potrivit, pentru ca toţi aceşti oameni să supravieţuiască. Fiindcă nu au căzut odată cu el. Dacă domnul Adriean Videanu ar fi fost cu adevărat pedepsit de partid şi înlăturat din acea funcţie, ar fi trebuit să cadă şi camarila pe care a adus-o. Dacă vă uitaţi la poze…
Oana Stancu: Numai o clipă să fac un anunţ pentru telespectatori, înţeleg că Mircea Badea vrea să aibă o intervenţie în această emisiune.
Adrian Ursu: Dacă vă uitaţi la imaginile de până acum, sunt nişte reguli foarte clare. E o Românie feudală în care la oaste pleci cu breslele pe care le ai la îndemână. Aşa făceau boierii, cei care aveau păduri veneau cu mânuitorii de topoare şi de alte unelte tăietoare. Cei care aveau păşuni veneau cu oameni înarmaţi cu coasă. Cei care deţineau cirezi de vite veneau cu arcaşii, pentru că foloseau funia şi nuielele, le transformau în arcuri. Aşa se întâmplă şi aici, domnul Falcă şi-a luat represiunea, Internele, ANAF, serviciile secrete, domnul Adriean Videanu şi-a luat energia cu totul.
Oana Stancu: Nu cu totul, i-au mai rămas şi lui Ariton şi vedem familia Trihenea de la Hidroelectrica, Cosma de la Transgaz şi Piteiu de la Romgaz. Actualului ministru atât i-au rămas.
Adrian Ursu: Păi el era dintre miniştrii… nu era păpuşă la domnul Daniel Oajdea, a spus că l-a reconsiderat fiindcă îl primise la un moment dat într-o audienţă şi atunci nu l-a mai făcut păpuşă.
Oana Stancu: Bună seara, Mircea Badea!
Mircea Badea: Bună seara!
Oana Stancu: Ce te-a enervat? Sau cu ce ocazie la noi în emisiune.
Mircea Badea: Domnul Ariton e acela, nevorbitorul, nu?
Adrian Ursu: Domnul Ariton da, necuvântătorul.
Mircea Badea: Necuvântătorul, da. Eu v-am deranjat în calitatea mea de telespectator, că mă uit la această emisiune. Sigur, sunt telespectator privilegiat pentru că iată, pot intra în direct. Mie îmi place emisiunea, mi se pare foarte documentată şi foarte interesantă. Vreau să protestez însă viguros pentru prezenţa în emisiune a domnului Daniel Oajdea. Eu nu am înţeles de ce trebuie eu, telespectator, să îl suport pe domnul Daniel Oajdea. Domnul Daniel Oajdea nu mai are nici un fel de relevanţă, nu are absolut nimic de spus, este la fel de irelevant ca o tonetă de zahăr ars în Parcul Copilului. Deci domnul Daniel Oajdea doar ne spune o suită de stereotipii, de clişee, absolut neinteresante şi de asta întreb, eu în calitatea mea de telespectator care urmăresc această emisiune, ce relevanţă are Daniel Oajdea? E un fel de sfintele moaşte, mai are un pic şi facem pelerinaj televizat la domnul Daniel Oajdea. E nimeni pe pământ. Eu ştiu că dânsul are o funcţie, dar nu are nicio relevanţă.
Oana Stancu: Este parlamentar PD-L. Îi dau ocazia domnului Daniel Oajdea să îţi răspundă.
Mircea Badea: Eu am vrut să protestez, chiar să intru în dialog cu domnul Daniel Oajdea. Mi se pare mult exagerat.
Adrian Ursu: Bine, acum fugi de la tonetă.
Mircea Badea: Nu, pur şi simplu nu am nervi de o nouă suită de clişee, doar am vrut să protestez viguros în calitatea mea de telespectator.
Oana Stancu: Bine, atunci te rog să rămân să te uiţi şi la restul familiilor să vezi cine este cel mai înfipt lider al PD-L. Domnule Daniel Oajdea, dacă vreţi să răspundeţi vă ascult.
Daniel Oajdea: Sigur, eu nu cer eu în persoană respectul domnului Badea, dumnealui are dreptul la propriile opinii. În schimb având în vedere faptul că eu reprezint anumiţi oameni care m-au votat, dacă dumnealui are vreun respect faţă de oamenii care m-au votat şi m-au trimis în Parlament, cel puţin în ce priveşte funcţia pe care o deţin ar trebui să aibă un anumit respect.
Oana Stancu: Dar credeţi că oamenii care v-au trimis în Parlament se mulţumesc cu constatările pe care le faceţi?
Daniel Oajdea: Sigur că oamenii nu se mulţumesc, dar orice om deştept şi responsabil vede lucrul în felul următor: domnule, a făcut tot ce a putut, a utilizat pârghiile pe care le-a avut la dispoziţie sau nu? A făcut de fiecare dată un demers corect când era vorba de o problemă? Da sau nu? Dacă la aceste întrebări toate răspunsurile sunt da, credeţi-mă că nici nu mă interesează ce spune domnul Badea. Eu îl urmăresc şi de multe ori îl apreciez pentru că spune ceea ce gândeşte în emisiunile pe care le are.
Oana Stancu: Radu Soviani.
Radu Soviani: Domnul Daniel Oajdea, am o întrebare scurtă pentru dumneavoastră.
Daniel Oajdea: Ca orice om, e în eroare şi dumnealui.
Radu Soviani: Ce le spuneţi celor care v-au votat privind votul din Parlament din această săptămână potrivit căruia Parlamentul României a decis să ignore deciziile definitive, irevocabile şi executorii ale justiţiei din România în privinţa plătiţilor drepturilor şi salariilor? Ce le spuneţi celor care v-au votat? Că îi reprezentaţi.
Daniel Oajdea: Dacă îmi permiteţi, vă răspund. Domnul Radu Soviani, să presupunem că dumneavoastră vă aflaţi azi în proces cu mine şi justiţia vă obligă să îmi daţi 3 milioane de euro. Dacă nu îi aveţi vă rog să îmi spuneţi cum îmi veţi da aceşti bani?
Radu Soviani: Vin şi spăl vase la dumneavoastră, domnul Daniel Oajdea.
Daniel Oajdea: Răspunsul e clar, dacă nu îi aveţi…
Radu Soviani: Îmi vând casa. Statul român are bani, domnul Daniel Oajdea, 200 de miliarde cheltuieli anul trecut, are bani, are pe ce să fie executat silit. De ce legiferaţi o atitudine tip naţionalizare? Nu pentru mine spuneţi, spuneţi pentru cei care v-au votat.
Daniel Oajdea: Nu, dacă m-aţi întrebat chiar lăsaţi-mă să şi răspund. Aici vin cu o paranteză referitor şi la dumneavoastră. Să ştiţi că am văzut o diferenţă foarte mare între calitatea dumneavoastră de om de presă de la Monez Channel şi cea de invitat sau de moderator în emisiunile din alte posturi de televiziune.
Radu Soviani: Spuneţi dumneavoastră celor care v-au votat răspunsul la întrebarea pe care v-am adresat-o.
Daniel Oajdea: Celor care m-au votat le răspund în felul următor. Din moment ce din raportul Ministerului de Finanţe aceste sume ar reprezenta 20% din bugetul de cheltuieli de personal, adică o sumă foarte mare din bugetul ţării şi având în vedere că aceasta nu poate fi suportată odată mi se pare corect să fie reeşalonată. Nu cred că cineva poate să plătească din buzunar o sumă pe care nu o are.
Radu Soviani: Dar pentru terenul domnului Pistru există bani, domnule Daniel Oajdea.
Daniel Oajdea: Credeţi că era corect să lăsăm oamenii şi aşa fără medicamente cum nu au? Nu, aici e o altă problemă care ar trebui abordată cu profesionalism şi în detalii.
Oana Stancu: Vă aduc aminte, domnule Daniel Oajdea, declaraţia premierului dumneavoastră: niciodată nu am avut atâţia bani. Se pare că nu noi românii ci dumneavoastră, guvernarea PD-L.
Adrian Ursu: Într-adevăr, domnul Daniel Oajdea nu are cum să răspundă pentru tot ce face acest Guvern, pentru că domnul Daniel Oajdea e doar unul dintre parlamentarii care ţine în viaţă acest Guvern, care a votat la moţiunile de cenzură, mai puţin la una, în favoarea Guvernului, care ţine în continuare ca acest Guvern ticăloşit în fapte de incompetenţă să fie în continuare în viaţă. Deci de aia zic, nu are cum să răspundă domnul Daniel Oajdea la toate aceste întrebări fiindcă e doar unul dintre cei care ţin în viaţă acest Guvern. Ei sunt mulţi.
Oana Stancu: „Ziarul Financiar” a făcut un calcul şi am anunţat în emisiune că vom spune cât plăteşte românul pentru competenţa dumneavoastră. Şi vorbim aici de cât ne costă pierderile companiilor de stat. 1 milion de euro pe zi. Românii plătesc 1 milion de euro pe zi pierderi ale companiilor conduse de domnii aceştia pe care i-am văzut mai devreme şi o să vedem şi alţii.
Radu Soviani: Eu cred că e exagerat de mic acest calcul. Din punctul meu de vedere pierderile reprezintă peste 2 miliarde de euro anual din cauza incompetenţei, din cauza contractelor date pe sub mână, din cauza autostrăzilor care se fac la 30 de milioane de euro pe kilometru, din cauza contractelor cu dedicaţie, din cauza nerespectării unor criterii clare în privinţa licitaţiilor. Vă reamintesc că acum fondurile europene sunt suspendate pentru că un audit comandat de Comisia Europeană a observat că din 3 judeţe controlate, 3 au acordat bani europeni pe alte criterii decât cele din caietele de sarcini, respectiv nelegal. Şi atunci normal că pierderile sunt mai mari de 1 milion de euro pe zi, depăşesc 2-3 miliarde de euro pe an. Adică vorbim de sume semnificative. În schimb spunem noi că bugetul nu are bani. Cum să nu aibă bani pentru justiţie? Dacă nu are bani pentru decizia definitivă, irevocabilă, pentru ce are bani?
Oana Stancu: Încă doi lideri influenţi ai PD-L, George Scripcaru de la Braşov, îl are chiar pe ministrul de Finanţe, Ialomiţianu, îl are pe secretarul de stat de la Comunicaţii, Marius Constantin Fecioru, pe secretarul de stat de la Dezvoltare, Sorin Munteanu. Şi directorul executiv al Poştei Române. Se putea să lipsească Poşta din harta domnului Scripcaru? Mioara Pribescu este doamna. Adriana Duţulescu, cum stăm? La Scripcaru sunt puţini, dar sunt buni?
Adriana Duţulescu: Sunt buni. Domnul Scripcaru e un lider foarte vocal al PD-L, a avut şi ceva probleme în partid acum câteva luni, era aşa pândit de undeva de un dosar la DNA şi de probleme penale, după care şi-a negociat liniştea în partid şi a obţinut şi nişte poziţii pe care să îşi plaseze pionii. Căci cu aceşti pioni se negociază. Vorbeaţi mai devreme de faptul că Adriean Videanu a ieşit din Guvern, dar şi-a păstrat oamenii. Lucrurile astea se negociază. În momentul când un om pleacă dintr-o funcţie discută câţi oameni poate să îşi păstreze pe tablă.
Oana Stancu: În cazul ăsta lui Daniel Buda, preşedintele de la Cluj, ce i s-o fi întâmplat? Că îl are pe primul ministru, e adevărat, are directorul Loteriei, pe Gheorghe Benea, Dan Lazăr tot al domnului Emil Boc pus la Ministerul de Finanţe…
Adrian Ursu: Familia de la Cluj… nu s-a făcut testul de paternitate la Cluj, deci la Cluj nu se ştie cine e tatăl.
Adriana Duţulescu: A nu se înţelege că Emil Boc e subordonatul lui Daniel Buda.
Adrian Ursu: Nu, provin din aceeaşi tulpină ca şi Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean. Deci acolo a fost un mănunchi din care s-au răspândit seminţe şi sămânţa cea mai mică a ajuns la Bucureşti, domnul Boc.
Oana Stancu: Adrian Ursu, eşti un papagal. Regret. Şi eu sunt un papagal, domnul Adriean Videanu ne-a transmis că suntem nişte papagali.
Adrian Ursu: Dânsul fiind însă mult mai colorat decât noi, pentru că ştiţi că domnul Adriean Videanu are o culoare care îi e caracteristică. A dispărut guzganul rozaliu şi a venit în loc domnul Adriean Videanu.
Oana Stancu: Iar domnul Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, doreşte să fie invitat la noi în emisiune sâmbăta viitoare. Şi dacă vine cu contractele Rudnap pe masă şi cu…
Adrian Ursu: Cu drag îl aşteptăm, eu o să aduc chitaristul, că am înţeles că domnului Pinalti îi place cu chitarist.
Adriana Duţulescu: Şi trebuie să aducă cineva şi banii.
Adrian Ursu: Păi banii îi aduce domnul Pinalti.
Oana Stancu: Ultimii doi selectaţi de noi în competiţie ca să pot să vă întreb la finalul acestei părţi cine e cel mai înfipt lider PD-L, doamna Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, a făcut aşa. La tatăl domniei sale la Compet şi-a pus un prieten de familie, pe Dorin Tudora. La Poşta Română, iată cui i-a revenit Poşta, nu lui Sorin Ovidiu Vântu, cine trebuia să aibă Poşta potrivit domnului Băsescu.
Adrian Ursu: Da, păi Voiculescu era cu sarea şi Sorin Ovidiu Vântu cu poşta. Este domnul Daniel Neagoe, celebru pentru povestea aceea cu contractul de 7 milioane de euro pentru medicina muncii şi celebru pentru pierderile pe care le înregistrează acum Poşta Română, de la profit în 2008 a ajuns la 181 de milioane pierdere în 2009 şi 116 în 2010. Gheorghe Nastasia, secretarul general al Ministerului Dezvoltării. A fost ospătar RAAPPS, înţeleg din presa locală. Mircea Staicu, secretar general la Cultură, Mirela Limboşanu, consiliul de administraţie la Nuclear Electrica, dumneaei a condus o firmă de pază şi a mai fost vreo 4 zile Citz manager la Primăria Ploieşti. Marta Pelea a ajuns pentru 9 ani de zile la Curtea de Conturi, deşi a picat concursul la Camera de Conturi Ploieşti. Iar Paul Botez este consilierul personal al doamnei Roberta Anastase, acum membru în consiliul de administraţie TVR. Ne uităm şi la ultimul pe listă, Gheorghe Flutur, care s-a ocupat nu doar cu mioarele, ci şi cu neamurile, cu tot neamul Sucevei care a ajuns aşa: prin Valerian Vreme la Ministerul Comunicaţiilor, Cristian Irimie, secretar de stat la Sănătate, Valerian Solovasu la Romsilva, Ioan Hurjui la Curtea de Conturi, Ovidiu Hurjui la punctul vamal Siret, Sorin Flutur, vărul domnului Flutur, la direcţia regională CFR Iaşi. Cristiana Flutur, fiica domnului Flutur, la domnul Vreme, a consemnat presa de curând. L-a avut domnul Flutur şi pe fostul director al Poştei, Marius Vătavu. Cine este cel mai înfipt lider al PD-L după ce aţi văzut toate aceste familii, clanuri, găşti?
Radu Soviani: Îmi e greu să fac un calcul, fiecare ce sumă, pentru că aici vorbim de sume, cât are în braţe domnul Flutur, cât are în braţe domnul Adriean Videanu, cât are în braţe domnul Pinalti şi aşa mai departe. Cert e că tot acest mecanism te face să întrebi cine îi ţine pe ăştia în braţe şi pe ăştia mici îi ţin ăia mari în stânga, îmbrăcaţi în smoching şi cu floare la butonieră. Iar pe ăştia mari cine îi ţine în braţe, cine îi numeşte acolo, pentru că cine îi ţine pe ăştia mari în braţe e beneficiarul final al acestei caracatiţe pe care aţi descris-o dumneavoastră, acestei scheme prin care în fapt din păcate se căpuşează banul public, din punctul meu de vedere. Oamenii ăştia nu au de-a face nimic cu competenţa pentru a fi azi şefi la sare şi mâine şefi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Vă daţi seama că sunt două industrii total diferite. Şi atunci au de-a face cu altceva.
Adrian Ursu: E sare pe rană, nu ai înţeles.
Oana Stancu: Am văzut harta jegmănirii. Vedem după publicitate… le mulţumesc lui Radu Soviani, Adrianei Duţulescu. Ni se va alătura fostul prim-ministru, Adrian Năstase. Discutăm despre harta României pedepsite, dacă nu aparţine culorii politice potrivite. Cât din România e în faliment în momentul acesta? Ne întoarcem după publicitate cu Adrian Năstase.

* * *

Emil Boc: Niciodată nu am avut o asemenea şansă, atâţia bani europeni, precum PNDI-ul, pe lângă banii de la buget, ca soluţii pentru a completa programele pe care le avem. Şansa asta trebuie fructificată pe deplin.

Oana Stancu: Niciodată n-am avut atâţia bani spune Emil Boc colegilor la întâlnirea de la Timişoara. O spune în spatele uşilor închise, fireşte. Aceasta-harta României azi şi tot ce vedeţi aici haşurat, o trieme din fiecare judeţ este în faliment. Declaraţia e făcutâ în mod oficial de preşedintele Asociaţiei Comunelor din România. O treime din comune sunt în faliment în acest moment. Bună seara fostului prim-ministru Adrian Năstase, preşedinte consiliul naţional PSD, Adrian Ursu în continuare la Exces de putere. Domnule Adrian Năstase, am încercat să facem această hartă luând un exemplu din opoziţie şi va fi alături de noi primarul de la Ţândărei, un coleg de-al dumneavoastră de partid, dacă e şi ne aude îl şi salut. De asemenea va fi alături de noi un primar PD-L, domnul Ilie Botgros de la Aninoasa, unde 8 luni… bună seara… Da, revenim la dumnealui în momentul în care putem să stabilim o legătură. Domnule Adrian Năstase cum sună? O treime din ţară în faliment în condiţiile în care domnul Emil Boc spune că bani sunt.
Adrian Năstase: Sunt bani probabil pentru clientela politică, aţi prezentat în prima parte a emisiunii destinatarii unor sume de bani, felul în care se consumă banii. Dar ceea ce prezentaţi acum arată că statul nu mai funcţionează. Administraţia nu mai funcţionează. Eu am discutat azi cu primarul unui mare oraş din România şi-mi explica ce-nseamnă trecerea poliţiei în finanţarea primăriilor şi la nivel de administraţie locală dar în nişte condiţii în care primarii devin subordonaţii MAI, ai poliţiei. Sunt nişte lucruri care sunt dincolo de ce putem înţelege. Ştiu şi eu de la mine din colegiu, am vorbit cu unii dintre primari care nu mai au bani nici pentru salari, n-au bani pentru iluminatul public. Situaţia e dramatică, dar din păcate în loc să găsim soluţii de avarie iată că banii merg în continuare pe tot felul de afaceri…
Adrian Ursu: Vreau să vă întreb următorul lucru. Pentru că tot timpul există această bănuială până la un punct poate corectă. Nu cumva primarii nu sunt în stare să-şi administreze bugetele? Nu cumva şi ei risipesc în fântâni cântătoare cu care s-a umplut toată ţara sau dimpotrivă nu sunt în stare să atragă fonduri europene, nu sunt în stare să demareze investiţii care să aducă locuri de muncă şi implicit taxe la bugetul local? Nu-i şi vina lor? Adică toată vina e actualei guvernări?
Adrian Năstase: Nu putem generaliza. Poate sunt şi astfel de situaţii. Dar sunt oraşe care spre exemplu au şansa ca pe teritoriul lor să fie o întreprindere, mai multe fabrici şi în felul ăsta veniturile lor să fie suplimentate şi sunt altele care practic datorită dezindustrializării, datorită faptului că multe din locurile de muncă au dispărut, sunt într-o situaţie disperată. Problema dezvoltării rurale, problema reindustrializării, a locurilor de muncă este parte din ce ar trebui să fie un efort al guvernului, un efort care să nu se mai îndrepte în momentul de faţă spre patinoare, săli de sport sau alte proiecte care în ordinea de priorităţi n-ar mai fi atât de sus în momentul de faţă pentru că iată, vedem că nu se mai coordonează unele din aceste eforturi. Iar banii care vin de-afară merg adeseori pe nişte prietenii locale tocmai pentru a sprijini electoral anumiţi primari. Nu mai există o coordonare la nivel naţional. Şi atunci observăm, poate că ar fi interesant să vă prezint şi unele dintre datele pe care le-am adus cu mine…
Oana Stancu: Intrăm în exemple explicând de ce am spus că România e în momentul ăsta în situaţia de a fi persecutată politic. Nu-i acuzaţia noastră, e chiar afirmaţia care se deduce din declaraţiile ministrului Igaş, care spune şi unde o să dea guvernul bani în această perioadă. Către ce primării.

Traian Igaş: În 2007-2008 când a fost acea creştere economică primarii PD-L n-au primit deloc sume de echilibrare a bugetului local. Au rămas cu restanţe, cu datorii, a urmat o perioadă mai grea, 2009-2010, ani în care au fost puţini bani la dispoziţie pentru a putea fi daţi către aceste primării, datorită crizei. Datoriile s-au acumulat şi azi avem multe primării şi majoritatea din păcate sunt din zona PD-L care au intrat în incapacitate de plată.

Adrian Năstase: Eu cred că glumeşte domnul Igaş. Ca să vă arăt că glumeşte vă arăt cum s-a procedat în perioada 2010-2011, sume alocate în această perioadă,roni pe locuitor. Ca să nu existe alte comentarii. Iată, pentru PSD 62 RON per locuitor, pentru localităţi conduse de primari PSD. Iar pentru localităţi conduse de primari PD-L 115 lei per locuitor. Deci am încercat să facem nişte analize. Pentru PNL 64… e adevărat UDMR are 136 lei pentru locuitor. Dar se vede că la nivelul coaliţiei de guvernare sumele alocate sunt mult mai mari. Şi alocări sunt totalul alocării bugetare…
Adrian Năstase: Nu, e vorba de sumele alocate în baza Ordonanţei 7 şi celebra ordonanţă…
Adrian Ursu: Numai acele corecţii bugetare…
Adrian Năstase: Exact. Dar dacă va dori domnul ministru să urmărească cândva, putem vedea spre exemplu… iată o comparaţie între Iaşi şiDâmboviţa. Sigur, e vorba de judeţe conduse sau unde PD-L are un control mai mare.
Oana Stancu: Şi care-i diferenţa?
Adrian Năstase: Pentru Iaşi 111 lei pe locuitor iar Dâmboviţa 219. Sigur, eu mă bucur pentru că Dâmboviţa e un judeţ la care ţin mult dar tratamentul ca atare şi puteţi vedea, e un alt tabel aici, din 2006 iată, tot Iaşi-Dâmboviţa se poate vedea că erau echilibrate la nivelul anului 2006, la nivelul lui 2007 după aceea…
Oana Stancu: O fi fost ştampila PSD, v-ar răspunde actuala putere…
Adrian Năstase: Nu. 2006-2007 nu. Iată că nici acest argument pe care-l dădea domnul Igaş nu-i valabil. Dar nu trebuie să mergem înapoi, că aşa am putea lua perioada interbelică, să vedem diferenţe acolo.
Adrian Ursu: Dar şi la cnezate. Între Vlad şi Monumorut erau diferenţe majore.
Adrian Năstase: Domnul ministru nu-i pus acolo să facă justiţie socială şi dreptate între judeţe.
Oana Stancu: Pot veni cu altă comparaţie, cea dintre Braşov şi Suceava, în privinţa fondurilor pentru drumuri, 2 milioane euro la Braşov, 80 milioane euro la Suceava. La domnul Flutur. Deci nu vorbim doar de dublu…
Adrian Năstase: Vă mai prezint ceva. Pentru Suceava,pentru 2010-2011 apropo de primar, deci primarii PSD reprezintă 44%, cei de la PD-L 45%. În ce priveşte proiecte tot pe Ordonanţa 7, deci PSD 49% din proiecte, 39% PD-L. În schimb când este vorba de sumele alocate, PSD 25%, localităţile conduse de primari PD-L 52%. Şi pot să vă dau şi alte exemple.
Oana Stancu: Să facem comparaţia între Ţăndărei, Ialomiţa şi Aninoasa. Domnul Vasile Sava, primarul de la Ţăndărei, de asemenea domnul Ilie Botgros de la Aninoasa, primar PD-L, domnul Sava este PSD. Domnule Botgros am tendinţa de a începe cu dumneavoastră pentru că sunteţi de la putere şi vreau să vă întreb cum e localitatea dumneavoastră în momentul ăsta. Cât aţi primit de la guvern anul ăsta?
Ilie Botgros: Eu vă spun că sunt la putere din 1989. Mă bucur că e domnul Adrian Năstase acolo, şi-l salut pe această cale şivreau să-i amintesc în perioada 2000-2004 toate primăriile din Valea Jiului n-au primit decât 8% din cota de 36% din impozitul pe salariu pe care trebuia să-l primească conform legii bugetului la vremea aia. Împreună cu preşedintele CJ şi prefectul, în 2000-2003 am făcut 12 drumuri la Bucureşti şi n-am reuşit să discutăm cu domnia sa pentru că mereu ne-am împotmolit la domnul Cozmâncă sau am fost la domnul Gherghina care ne-a trimis înapoi în Valea Jiului.
Adrian Năstase: Daţi-mi voie… Deci în ceea ce mă priveşte, dacă ştiam că ne întâlnim aici probabil că aş fi căutat în documentele de-atunci argumente sau v-aş fi spus iată, din păcate lucrurile au stat în felul ăsta. Ştiu că în perioada respectivă au fost numeroase probleme şi înclin să cred că aveţi dreptate. Dar pe de altă parte ştiu că a fost o perioadă în care aveam un (…) pentru zona respectivă şi am încercat să rezolvăm nişte probleme care erau din perioada 1997-2000. Sper că acum lucrurile stau mult mai bine şi m-aş bucura să fie aşa.
Oana Stancu: Domnule Botgros îmi spuneaţi că aveţi 30 miliarde lei împrumutaţi de la bancă pentru ce?
Ilie Botgros: Da, şi trebuie să-i rambursez.
Oana Stancu: Ce-aţi făcut cu ei?
Ilie Botgros: Am făcut investiţii. Am introdus o magistrală de gaz-metan de 4 km şi jumătate pentru locuitorii din Aninoasa pe o hotărâre de guvern a guvernului Roman din 1991 care se intitula Introducerea gazului metan în bucătăriile minerilor din Valea Jiului, am făcut o susţinere de teren care ne-a costat aproximativ 5 miliarde vechi, am făcut o reabilitare la un pârâu care traversează Aninoasa de la nord la sud pe aproximativ 4,5 km şi pentru a nu mai avea probleme cu inundaţiile şi am avut astfel de inundaţie în 2004, când domnul ministru Tănăsescu a fost prezent înValea Jiului şi eu m-am prezentat în salopetă…
Oana Stancu: Am înţeles domnule primar. n-aţi făcut săli de sport şi nici teren de fotbal în pantă.
Ilie Botgros: Nu am făcut. În 2001-2004 guvernul Adrian Năstase la compania naţională a Huilei nu a dat decât netul pe care-l luau minerii în mână, n-a dat brutul ca la rândul ei compania să-şi plătească impozitele şi taxele locale. Ăsta-i adevărul.
Adrian Năstase: Domnul primar ştie în ce an suntem acum?
Ilie Botgros: În 2011. şi eu vin cu datoriile din 2001.
Adrian Năstase: Eu cred că dumneavoastră ar fi trebuit să rezolvaţi toate aceste probleme în perioada asta fericită de când PD-L e la putere. În 7 ani n-aţi reuşit să rezolvaţi problemele astea atât de nefericit gestionate?
Ilie Botgros: N-am fost la putere 7 ani. 2001-2004 aţi fost dumneavoastră…
Adrian Năstase: Eu vorbesc de perioada după 2004 când PSD n-a fost la putere.
Oana Stancu: La convenţia naţională aţi transmis un mesaj.
Ilie Botgros: Îl afirm şi acum. Mă întâlnesc cu cetăţeanul pe stradă, vorbesc despre problemele comunităţii şi când ajung la partid, domnul primar să te duci dracu cu Boc al tău cu tot. O susţin şi-acum.
Oana Stancu: De ce vă spune asta cetăţeanul din Aninoasa?
Ilie Botgros: În mai 2010 am primit de la guvern 10 miliarde şi am plătit 8 miliarde la RENEL şi eu nu mai am întrerupt curentul în momentul ăsta.
Oana Stancu: Dar ne spuneţi de ce vă spun cetăţenii să vă duceţi undeva cu Emil Boc al dumneavoastră cu tot? Aţi găsit o explicaţie?
Ilie Botgros: Pentru că au avut încredere în mine şi în guvernul meu, aşteptările erau mai mari, a venit criza din2009 şi greutăţile au fost tot mai mari, neavând venituri. În 2006 printr-o hotărâre de guvern semnată de domnul Adrian Năstase în august 2002 s-a închis mina Aninoasa definitiv şi irevocabil. Şi-am pierdut la bugetul local 20 miliarde lei vechi din impozitul pe salarii şi…
Oana Stancu: În 2009…
Adrian Năstase: Probabil nu vă aduceţi aminte ce s-a întâmplat în perioada 1997-2000.
Oana Stancu: Suntem totuşi în 2011, să revenim la 2011…
Ilie Botgros: Aţi avut un guvernator şi nu am reuşit să aducem banii nici pentru investiţiile pe care le avem în programul de dezvoltare pe perioada respectivă.
Oana Stancu: Banii ăştia pe care i-aţi primit sunt factura ca să-i scoateţi parlamentari acum dacă se comasează alegerile… nu aţi primit în 2009, aţi primit acum ca să-i scoateţi…
Ilie Botgros: Nu am primit 2007, n-am primit 2008. Vă rog să verificaţi să vedeţi câţi bani au primit primarii PSD şi PNL. Noi n-am primit niciun leu.
Oana Stancu: Să mergem şi la Ţăndărei. Bună seara domnule Vasile Sava.
Vasile Sava: Bună seara, îl salut cu respect pe domnul preşedinte Adrian Năstase şi pe prietenul meu Ilie de la Aninoasa. Până în iunie 2011 am stat la linia de plutire. Din 2011 prin desfiinţarea şi reorganizarea spitalului, spitalul orăşenesc Ţăndărei a fost tras pe dreapta şi au dispărut 120 locuri de muncă. S-a desfiinţat şi administraţia financiară şi trezoreria unde peste 45 de oameni au fost translataţi către administraţia financiară de la Slobozia. În momentul de faţă suntem într-o jenă financiară ceea ce reprezintă impozitele pe venit din salariile celor peste 160 de angajaţi care aveau o contribuţie importantă la bugetul local. Suntem acum sub linia de plutire şi încercăm să rezolvăm problemele din comunitate. Noi am gestionat de o manieră în care am avut proiecte Phare prin ceea ce-nseamnă aducerea în oraşul Ţăndărei a unor sume importante. Mă refer la programul Phare 2006 de peste 1,2 milioane euro, un program unde s-a lucrat la o staţie de transfer şi selectare a gunoiului menajer de 1,7 milioane euro şi acum suntem într-o acţiune privind reabilitarea şi modernizarea alimentării cu apă în oraşul Ţăndărei. Guvernul a întârziat de fiecare dată pentru că noi vom începe lucrările în 2012 la acest program important. Şi vă daţi seama că oraşul Ţândărei a venit cu o contribuţie de 265.000 euro pentru rezolvarea problemelor cu contribuţia locală şi nu ştiu ce vom face dacă nu vom începe lucrările repede. În momentul de faţă autorităţile locale conform Legii 273 modificată prin Ordonanţa 63-2010 precizează că autorităţile locale îşi desfăşoară activitatea prin două bugete. Cel de funcţionare şi cel de dezvoltare.
Adrian Ursu: Ne pierdeţi în amănunte administrative. În şedinţa de guvern din aceatsă săptămână domnul Emil Boc a anunţat că anunţă 66 milioane pentru plata datoriilor a 300 localităţi din România cele care sunt în pragul falimentului. Dumneavoastră la Ţăndărei sau dumneavoastră la Aninoasa aţi aflat că aţi fi pe lista asta? Că aţi primi această alocare bugetară?
Vasile Sava: Nu ştim până nu va ieşi hotărârea de guvern. Dar voiam să spun că mulţi primari PSD, chiar şi de la PNL şi PD-L nu vor fi prinşi în acea listă…â
Oana Stancu: Domnule Botgros sunteţi pe lista asta?
Ilie Botgros: Deci eu nu sunt dacă sunt pe listă. Eu doresc să vă spun că în 2009 şi 2010 am dat salarii cu întârziere de 2 luni iar azi aflu cu stupoare că colegi din Valea Jiului, primarul de la Lupeni şi primarul de la Petrila sunt în situaţia de a nu da salariile la timp. Ceea ce e foarte îngrijorător. Eu m-aş bucura să…
Oana Stancu: Sunt de la PD-L sau din opoziţie?
Ilie Botgros: Primarul de la Lupeni este din opoziţie, iar primarul de la Petrila e de la putere.
Oana Stancu: Bun. Vă rog să vă uitaţi la situaţia la situaţia judeţului Vrancea, unde 56 de primării sunt pline de datorii şi au plăţi curente restantedar şi la apă şi drumuri. Au conturile blocate. Oraşul Panciu are 10 milioane lei datorii, 1 milion euro sunt numai pentru servicii publice, vorbim aici şi plata pentru grădiniţe, şcoli, spital, pentru centru de recuperare etc. Domnule Adrian Năstase am constatat aşa. Sunt şi primării PD-L, şi PNL, şi PSD. Dar bag de seamă, vă dau câteva comparaţii care se leagă bine cu ce spunea domnul Igaş. La Broşteni unde-i primar PNL, sunt conturile blocate pentru plăţi restante curente de 99.000 lei. Câmpineanca cu primar PD-L are de 4 ori mai mult plăţi restante şi n-are conturile blocate. Şi exemplele pot continua.
Adrian Năstase: Explicaţia e simplă. Abordarea este politică. Şi în mod evident, pentru că Vrancea este condus la nivelul CJ de un reprezentant al PSD, în mod evident că localităţile primesc mai puţini bani. La fel se întâmplă în Prahova. În vară o hotărâre de guvern care a împărţit nişte bani pentru 35 localităţi din judeţ, dintre acestea numai două erau conduse de primari PSD. Şi pentru că vorbeam de Ialomiţa şi e colegul meu Vasile Sava, vrea să vă arăt un alt grafic din care rezultă aşa. Deci în Ialomiţa sunt 59% de primării conduse de primari PSD. PD-L 23%. Sumele alocate au fost 75% pentru localităţile PD-L şi doar 14% pentru localităţile PSD. Iar în ce priveşte… spuneam de sumele alocate pe locuitor. Pentru localităţile conduse de primari PSD 44 lei, pentru localităţile conduse de primari PD-L 441. De 10 ori mai mult, în acelaşi judeţ, cu acelaşi gen de probleme.
Oana Stancu: Ne oprim pentru publicitate. O treime din comunele din România sunt în faliment. Ministrul Igaş anunţă că va da bani de la guvern să salveze dar majoritatea sunt cele de la PD-L şi tot cam aşa iese calculul dacă ne uităm la ce spunea domnul Lăzăroiu, cu CET-urile. 33 de CET-uri ar trebui închise, 70% dintre ele PSD şi PNL. Acele au fost nefuncţionale. Şi dau exemplu. Făgăraş. Oraş cu primar PNL, cere pentru CET 11 miliarde vechi. Primeşte zero. Braşovul cere 530 miliarde şi primeşte cu 20 miliarde mai mult, 550. Paradoxul face ca în oraşul Făgăraş cu primar PNL să fie ales un senator PD-L. Păi atunci oamenii ăştia pentru ce sunt pedepsiţi?
Adrian Ursu: Suntem într-un moment al demenţei politice maxime. Această segregare a României nu-i întâmplătoare. Ne enervam pe domnul Baconschi când împărţea România în România lucrătoare şi România cerşetoare. Cea lucrătoare fiind sigur cu PD-L, cealaltă fiind în afara PD-L. Ne enervăm acum când îl auzim pe Igaş spunând că există România pedelistă şi România nimănui, aia care trebuie să sufere. Sunt demente aceste afirmaţii, nu doar că sunt cinice. Scopul lor e unul binedefinit şi anume să manipuleze în perspectiva alegerilor. Numai că PD-L care împarte România în cerşetoare şi lucrătoare după Baconschi, vrea voturile României cerşetare pe care să le câştige cu sacoşa de la Neamţ multiplicată în toate judeţele. De partea cealaltă PD-L care încearcă să arate că dacă ai ghinionul să te naşti într-un oraş cu primar pesedist sau penelist nu vei avea bani de căldură, de iluminat, nu vei avea servicii sociale, va încerca să câştige toată România. Şi dacă va câştiga România înseamnă că are bani să dea întregii Românii. Doar că nu o face pentru că o mare parte din Românie nu-i cu ei, nu e sub culorile PD-L. De-asta spun că-i dementă şi absurdă toată această operaţiune care pedepseşte românii pentru culoarea politică a unui politician pe care sigur, ei l-au ales.
Oana Stancu: Domnule Sava şi domnule Botgros vă rog să comentaţi situaţia de la Făgăraş. De ce sunt pedepsiţi locuitorii din Făgăraş cu primar PNL şi parlamentar PD-L? De ce trebuie să primească zero lei CET-ul din Făgăraş?
Ilie Botgros: Eu nu sunt de acord cu această pedepsire de care vorbiţi dumneavoastră. Dar eu vreau să vă spun că primarul Aninoasa, PD-L, a fost fără curent în mandatul lui Emil Boc nu în mandatul lui Tăriceanu. Eu de ce am fost pedepsit? Până nu vom fi independenţi din punct de vedere financiar, să nu depindem nici de CJ, nici de guvern, până atunci vom migra când într-o parte când în alta mergând după bani.
Oana Stancu: Emil Boc acela cu care eraţi trimis dumneavoastră undeva de mânuţă, a decis să-i dea lui Scripcaru 20 miliarde în plus.
Ilie Botgros: Este premier, este preşedintele partidului şi a avut curajul să ia nişte măsuri pe care nu le-a luat nimeni în 20 de ani.
Oana Stancu: Îi dă lui Scripcaru în plus şi la Făgăraş nimic.
Adrian Năstase: Dacă Emil Boc a luat măsurile pe care nu le-a luat nimeni de 20 de ani atunci dumneavoastră aveţi ceea ce meritaţi. Din păcate locuitorii de la dumneavoastră nu merită aşa ceva…
Ilie Botgros: Şi dumneavoastră când aţi fost premier trebuia să daţi autonomie financiară la comunităţile locale. Nu să stăm cu jalba-n proţap…
Adrian Năstase: Acum o să aveţi într-adevăr autonomie pe măsurile pe care le dă Emil Boc, o să luaţi poliţia la dumneavoastră şi o să daţi bani şi pentru poliţişti.
Ilie Botgros: Domnule premier…
Oana Stancu: Mulţumesc domnule Botgros.
Adrian Năstase: O să primiţi de la cei care v-au spus să trăiţi bine. Nu trăiţi bine acum_
Ilie Botgros: Şi dumneavoastră aţi spus că o să trăim bine.
Adrian Năstase: N-am spus niciodată aşa ceva. Am luat nişte măsuri, am încercat să rezolvăm ce-a făcut partidul dumneavoastră în perioada 1997-2000 când a fost la putere şi când a disponibilizat…
Adrian Ursu: Dacă tot plimbăm vinovăţia ne va ajuta la ceva?
Adrian Năstase: Mergeţi până în perioada interbelică.
Oana Stancu: Să mergem şi la Ţăndărei…
Adrian Ursu: Toate aceste lucruri se pot curma într-un singur fel. Încetând să mai împărţim România. Nu poţi conduce o ţară câtă vreme îi scoţi pe unii vinovaţi şi pe alţii favorizaţi. Nu poate fi tot timpul grasul cu slabul, privatul cu statul, pensioarul cu lucrătorul etc. Să se urască, să se sfâşie, să-şi ia banii unul altuia.
Adrian Năstase: În Ialomiţa aceiaşi români în localităţi diferite, primesc… unul 44 lei şi altul 441 lei. Este anormal. Dacă o să încercăm să mergem pe aceste criterii, să egalizăm aceste lucruri, să ne uităm la aceste chestiuni… nu-i atât de complicat.
Adrian Ursu: România e în mijlocul mai multor războaie de secesiune.
Oana Stancu: Ne presează timpul. Mergem la Ţăndărei, la domnul Sava. De ce i-aţi chemat pe aceşti cetăţeni alături de dumneavoastră?
Vasile Sava: Sunt copiii familiei Surugiu, din cei 8 sunt prezenţi doar 3 copii. Pentru că asistenţa socială are o presiune foarte mare asupra autorităţilor locale. Sunt 8 copii, doi părinţi în trei camere. Vă daţi seama cum trăiesc aceşti copii?
Oana Stancu: Dacă domnul Traian Băsescu ar fi lângă dumneavoastră doamna Surugiu probabil că v-ar spune cum i-a spus unei doamne la inundaţii, de ce aţi făcut atâţia copii. Vă mulţumesc, ne oprim pentru o pauză de publicitate. O altfel de pedeapsă a primit un cetăţean de la statul român, o tânără de 19 ani, studentă la medicină la Iaşi, se luptă cu cancerul şi a cerut un lucru. Lăsaţi-mă să mă întorc la facultate în semestrul II. Acum se află în Turcia la tratament. (…) Domnule Adrian Năstase referitor la ce spuneam înainte de pauză, vă pregătiţi să fiţi prim-ministru, vreţi s-o ascultaţi pe Roberta Anastase să vedeţi cum v-a urcat în funcţie? Hai să vedem cum a sunat declaraţia de azi.

Roberta Anastase: … Poate ar fi să spună cănu el va fi primul ministru al României, că PSD, USL îşi doreşte un alt candidat pe care-l vedem vocal, prezent şi într-ocampanie de imagine extraordinară. Adrian Năstase. E bine să nu mai joace USL la cacialma. Dar mai ştiu un lucru. Că nu vor ajunge la guvernare.

Oana Stancu: Domnule Adrian Năstase?
Adrian Năstase: Nu pot decât să zâmbesc pentru că exerciţiile astea de intonaţie pe care le face doamna Anastase fac parte dintr-o încercare de dezbinare la nivelul USL. Eu ştiu, cine are timp s-o asculte pe doamna Anastase merge acolo, aplaudă…
Oana Stancu: Dar de ce rolul ăsta de bau-bau vă revine dumneavoastră şi de ce Victor Ponta n-ar fi la fel de înspăimântător în rolul de premier?
Adrian Năstase: Cred că sunt nostalgici cei de la PD-L. Au văzut că la un moment dat Traian Băsescu spunea că eu am fost cel mai bun premier şi au devenit nostalgici. Poate asta-i explicaţia. Altfel nu înţeleg de ce şi domnul Lăzăroiu făcea unele comentarii în legătură cu felul în care ar trebui condus USL…
Adrian Ursu: Ştiţi că rulează un film Melancolia dar ăla-i apocaliptic.
Adrian Năstase: Eu am văzut un comentariu bun pe ziare.com azi în legătură cu felul în care acţionează PD-L. Mi se pare interesantă analiza aceea. Faţă de prima parte a emisiunii în care aţi arătat cum funcţionează statul în acest moment, eu aş vrea să-mi daţi posibilitatea într-un minut că noi încercăm dincolo de aceste discuţii legate de felul în care vor să modernizeze statul Traian Băsescu şi colegii lui, practic vedem acest dezastru peste tot, corupţie peste tot, probleme în administraţie peste tot, în poliţie, justiţie… Deci eu aş vrea să subliniez faptul că săptămâna care urmează, la sfârşit, noi organizăm o mare reuniune a consiliului naţional, vom avea mai multe ateliere de lucru şi dezbateri pe temele importante. Am invitat şi oameni din afara partidului, vrem să discutăm soluţii şi alternative. Nu vreau să stau la TV tot timpul să comentez ce spune Emil Boc, Igaş etc. M-am plictisit. Aş vrea să mă invitaţi să vă spun cum vrem să schimbăm anumite lucruri, ce soluţii căutăm în momentul de faţă. Şi sunt convins că mulţi dintre cei care ne urmăresc aşteaptă o rază de speranţă.
Oana Stancu: Adrian Ursu există vreo apărare pentru cei care acum sunt pedepsiţi de actuala putere?
Adrian Ursu: Apărarea e în fiecare dintre noi. Dacă aţi ascultat-o cu atenţie pe doamna Anastase aţi regăsit un fragment din Caragiale. Ştiţi că la Caragiale erau şi indicaţii regizorale. La discursul lui Farfuridi în paranteză scria emoţia îl îneacă. Pe doamna Anastase emoţia a înecat-o la sfârşit când a trebuit să spună dar îi asigur că nu vor ajunge la putere. Acolo emoţia a înecat-o.
Oana Stancu: Vă mulţumesc că aţi fost la Exces de putere. Păziţi-vă de excesele puterii. O seară bună!

Victor Ponta are resursele necesare pentru victoria impotriva puterii totalitare!

Suntem decisi sa intram in alegeri cu oameni credibili,care sa sustina programe noi,orientate in egala masura spre cetateni si relatiile cu societatea europena si euroatlantica.Acesta este semnalul pe care lumea il asteapta de la noi si pe care suntem decisi sa il dam.Vrem sa fim principala forta a schimbarii si o vom realiza prin oamenii pe care ii lansam in campanie.Acesta este mesajul lui Victor Ponta!

Calitatea oamenilor este decisiva,orientarea fiind spre oameni de actiune,care nu sunt  corupti,sunt pregatiti si eficienti,au o experienta deosebita si formeaza o echipa care lupta pentru un obiectiv de interes general si nu de interes personal.

Daca pana acum „centrul” ,adica locul unde se formula politica si se luau deciziile cele mai importante a constituit singura valoare politica,Victor Ponta a mutat centrul de greutate in teritoriu.

Victor Ponta dovedeste ca este un partener valabil pentru toate interesele interne si externe care se manifesta cu putere in spatiul politic romanesc.

Imi place ,si il cred pe Victor Ponta,cand spune ca putem lupta impotriva coruptiei.Un esec ar insemna biruinta demagogiei politice atat in partid cat si in viata politica ,dar si indepartrea de cetatenii tarii.A devenit insuportabila coruptia portocalie a carei caracteristica este data de interesul pentru  propria supravietuire si dispretuirea cetatenilor.Aceasta coruptie este din ce in ce mai puternica si mai dureroasa pentru ca se manifesta atat la nivel local,dar si la nivelul aparatului de stat,al guvernului si institutiilor statului.Ea,coruptia ,este foarte ampla si naste concepte de natura nazista pe care propaganda adversarilor le indreapta impotriva PSD si a cetatenilor Romaniei.

Renuntand la oamenii care nu doresc sa se supuna legii si normelor vietii de partid,Victor Ponta promoveaza oameni care sa impuna prin profesionalism,corectitudine,cinste si credibilitate,asigurand cadrul legislativ necesar eliminarii coruptiei si a factorilor care o favorizeaza.

Nu avem nevoie de oameni a caror ambitie este sa fie sefi cu orice pret,partidul nu este o federatie de organizatii autohtone asa cum vedem la PDL- construite in jurul unor interese ,ci o organizatie nationala ca reprezentare,actiune si doctrina..

Guvernul Boc trebuie sa inteleaga ca nu este singurul guvern posibil  si ca traieste in conditii de pluralism politic,de concurenta politica,iar politicile reprezinta acte publice,supuse  criticilor opozitiei si adversarilor politici si validate la urne.Prezenta coruptiei la nivelul parlamentului,guvernului si justitiei-adica cele trei puteri fundamentale -criticata de organismele internationale a determinat PDL sa-si indrepte privirea catre o miscare nazista pe care o numeste Noua Republica avand drept scop pacalirea electoratului.

Victor Ponta si echipa sa are resursele necesare pentru realizarea unei baze sociale in acord cu schimbarile din societate si pentru invingerea coruptiei,fara a se trasforma in diverse forme ale Albei-ca Zapada scoasa pe piata de presedintele Basescu.

Alatura-te echipei PSD sa starpim coruptia portocalie!

Sunt sustinator Victor Ponta!

Se spune ca solutiile ar putea sa apara chiar atunci cand ele sunt mai putin probabile: Victor Ponta este un astfel de caz!,
Este un lider autentic si va fi un prim ministru autentic!
De ce am ales sa il sustin pe Victor Ponta ? ! Iata cateva argumente pentru care am hotarat sa merg pe mana tanarului Victor Ponta.

 *Este rational, gandeste cu mintea lui, are o minte structurata si are capacitatea de a gandi strategic si organizat.
 *Are o formatie de jurist, ceea ce inseamna rigoare si judecata atenta a fiecarui gest. Iar asta mai inseamna o abilitate rara, fara de care succesul politic real nu este posibil: respectul deplin fata de reguli.
 *A invatat, de la inceputul carierei politice, ca succesul individual este cu adevarat puternic atunci cand se sprijina pe munca unei echipe.
 *Nu-i e teama sa spuna cu voce tare adevarul, cu riscul asumat de a-si crea inamici sau chiar de a-si ostiliza, pe moment, prietenii.
 *E capabil sa ia decizii curajoase, cu rabdare, fara a se arunca vreodata cu capul inainte doar de dragul de a demostra ca e ambitios.
 *Se bate pentru partid si pentru semenii sai,vezi intalnirile cu cetatenii si diplomati europeni.
 *Invata din greseli, inclusiv din ale altora, motiv pentru care sunt convinsa ca nu va repeta greselile predecesorilor sai.
 *Gandeste modern, fiind capabil sa atraga noi sustinatori si sa modernizeze partidul.
 *Are proiecte si ii place sa lucreze cu proiecte. Adica exact  ceea ce a lipsit PSD-ului  si Romaniei in ultimii ani.
 *E organizat si lucreaza bine in echipa .

Sustin Victor Ponta!Sustin platforma „Vino in PSD!”

Victor Ponta: PDL nu se ocupă de situaţia economică a României, ci de propriile interese politice

Preşedintele PSD, Victor Ponta a atras atenţia Guvernului şi liderilor PDL că nu se ocupă de situaţia economică a ţării, ci de subiecte politic. În cadrul unei conferinţe de presă, copreşedintele USL a precizat că omânia nu a ieşit încă din criza economică.

Este absolut condamnabil ca în timp ce situaţia se înrăutăţeşte, Guvernul şi şefii PDL se preocupă de subiecte politice, de interes pentru ei. Nu am mai auzit de la Emil Boc nicio măsură economică sau vreo soluţie. Măsurile luate până acum au înrăutăţit situaţia economică”, a declarat Victor Ponta.

Liderul PSD a precizat că „motoarele economice au continuat să dea rateuri, iar producţia industrială a continuat să scadă”. Victor Ponta a făcut referire la datele publicate de Institutul Naţional de Statistică, conform cărora, în vară, producţia industrială, vânzările şi comenzile au scăzut.

Victor Ponta a reamintit că a adresat o scrisoare lui Jeffrey Franks, şeful Delegaţiei FMI în România în care îi prezintă „reforma de tip Boc”.

Asistăm la o reformă de tip Boc: Sunt daţi afară oameni obişnuiţi şi sunt închise spitale, dar se creează funcţii şi spitale pentru uneperişti. Vom prezenta FMI cazul de la Rovinari, unde s-a creat un post de director pentru un şef UNPR, ca recompensă pentru trădare. Se închid spitale de care este nevoie, dar la Iaşi se deschide unul pentru Tudor Ciuhodaru care a plecat din barca opoziţiei. Din banii Sănătăţii, se găsesc bani pentru un deputat trădător”,