Veti plati! Istoria nu iarta!

Aşadar, veţi plăti toţi, până la ultimul, cu vârf şi îndesat.
Voi toţi, cei din actuala infamă coaliţie, care a aruncat România în prăpastie.
Voi, autorii celui mai nesăbuit act din întreaga Istorie a românilor: trădarea pe faţă a ţării.
Tot ceea ce s-a clădit cu jertfă şi diplomaţie în decursul a două milenii – adică Statul Român Suveran Naţional şi Independent, Unitar şi Indivizibil – este astăzi distrus de o şleahtă bezmetică de troglodiţi vânzători de Neam şi ţară.
Voi toţi, cei din arcul guvernamental, aţi pus la cale şi, în parte, aţi şi înfăptuit distrugerea României.

Vei plăti, Traian Băsescu, fără nici o îndoială! Să nu-ţi închipui că vei scăpa de judecata implacabilă a Istoriei.
Ai venit la Putere pe un val de speranţă naţională, spre a te defini, mai apoi, drept un detonator primejdios al Statului constituţional.
Ca să te cocoţi confortabil pe tronul de dictator, ai adus la guvernare fascista grupare udemeristă.
Ştiai exact ce reprezintă această formaţiune iredentistă, şovină, antinaţională („soluţie imorală”, DA?).
Şi, totuşi, nu ţi-a tremurat o clipă mâna duplicitară când ai semnat pactul cu diavolul.
Ai aruncat iraţional Naţiunea Română în ghearele acestei cohorte revizioniste, prin susţinerea la fel de necugetată a unei adunături de derbedei şi mistificatori politici din partidul personal PDL şi din pramatiile traseise din UNPR. Act samavolnic şi ignobil, pe care Istoria îl va taxa ca atare, trebuie să ştii!
A căuta o logică naţională şi raţională în această acţiune stupefiantă de zdrobire a românismului este inutil.
Acum stai şi rânjeşti cinic când vezi cum românii sunt loviţi în ceea ce au mai sfânt: Patria lor.
Cum haita minoritară maghiară îi batjocoreşte cu orice prilej, îi dispreţuieşte şi îi acuză – tocmai pe ei! – de discriminare etnică.
Ai acceptat iresponsabil ca udemeriştii să facă legea în România.                 
Dar cine ţi-a oferit această îndreptăţire? Aceasta-i întrebarea.
Cine   ţi-a spus că ai dreptul să le oficializezi limba?
De ce le-ai dat pe mână Istoria sfântă şi geografia mirabilă ale României, spre a fi falsificate şi pângărite?
Pentru ce ai segregat învăţământul naţional pe criterii etnice?
De ce, umăr la umăr cu ei, pui la cale modificarea absurdă a Constituţiei, prin abolirea – între altele – a Articolului 1, care consfinţeşte România drept Stat Naţional? Căci proiectul de schimbare a Constituţiei e în conformitate cu pretenţiile udemeriste: descompunerea ţării în regiuni, deci şi a Transilvaniei. Dar cum? Cică, pe etape: mai întâi, câteva judeţe (ungurii cu ale lor!), iar apoi constituirea de hălci mai mari, una chemându-se chiar Transilvania, ce va fi făcută plocon Ungariei.
Vei plăti pentru toate acestea, Traian Băsescu!
Nu singur, fireşte, ci împreună cu cea mai incompetentă şi mafiotă guvernare postdecembristă.
Să n-ai nici o iluzie că nu va sosi vremea când lucrurile se vor aşeza în albia lor firească.
Şi atunci, în aceeaşi firidă a nevolnicilor Istoriei, în aceeaşi bolgie a nemernicilor trădători de ţară, veţi intra toţi, în vrac, condamnaţi de implacabilul tribunal al timpului.
Toţi: Boc şi ţaţa mahalagiilor cotrocenişti (ministereasa Dezvoltării Regionale, care are în subordine „judeţul Timişoara”), hoţoaica Roberta Anastase şi cinicul rânjitor Mircea Toader, broscoiul Oltean şi Blaga, zdreanţa Tabără (parcă mai ieri era preşedinte al unui partid „al Unităţii Naţionale”!), Berceanu şi Stolojan, Sulfina Barbu şi Cristian Rădulescu, Stoica şi Boureanu, Flutur şi soţii Ţurcan, Funeriu şi Boagiu, Cezar şi Cristian Preda, Lăzăroiu şi Canacheu, Oprea şi Berea, Gheorghe Tinel şi Vişan, Oajdea şi Popoviciu, Baconschi şi Cristian Diaconescu, Nicolicea şi Marian Sârbu, Ialomiţianu şi Blejnar, Frunzăverde şi Macovei, Voinescu şi Buda, Ariton şi Cinteză, Brânză şi Poteraş, Negoiţă şi Paleologu, Duţă şi Avramescu, Fota şi Kövesi, Morar şi Ungurenii ejusdem farinae.
Un fariseu printre ei este şi fostul Şef al Statului Major Generala generalul Bădălan Eugen. Toţi-membri şi susţinători ai celui mai josnic, incompetent şi dezonorant guvern de violatori ai intereselor Poporului Român.
Vei plăti, Traian Băsescu!
Vei plăti pentru genocidul social, cultural şi economic, pentru dezastrul din sănătate şi învăţământ, din sistemul de pensii şi salarii, programat şi executat împreună cu oastea udemeristă!
O clică instalată cu propria-ţi mână la vârfurile de decizie vitale ale Puterii: literatul ratat Marko – vicepremier; veterinarul Kelemen – la Cultură; juristul mengelian Cseke – la Sănătate; Andreea Vass – mâna dreaptă a lui Boc la Guvern, etc.
I-ai proţăpit pe udemerişti în funcţii de însemnătate naţională, de la secretari de Stat şi şefi de Agenţii până la prefecţi şi înalţi demnitari, pentru a se căpătui, dar şi pentru a submina din interior aceste instituţii.                Impardonabilă decizie!
Mai mult, ai căftănit unguri la şefia unor judeţe unde n-a călcat picior de strănepot al lui Attila.
Dar, mai cu seamă, i-ai plasat în Transilvania, pe care ai lăsat-o la cheremul lor.
N-ai suflat o vorbă despre prigoana românilor din HarCov.
Le-ai dat voie udemeriştilor să-şi facă o lege a lor, poreclită a minorităţilor, care consfinţeşte, în esenţă, crearea unui stat maghiar în România. Pe care, mintenaş, să-l alipească la Ungaria, cu prima ocazie prielnică. Prilej, în genere, creat tot de Cotroceni. Un stat în stat, cu guvern, parlament, armată, drapel, procuratură, securitate, justiţie şi alte instituţii proprii.
I-ai cultivat într-atât, încât le-ai dat liber să umble cu foarfeca, după bunul lor plac, pe harta ţării, dar numai în interesul lor propriu şi, fireşte, al Ungariei.
Toate acestea – dar şi câte altele! – le-ai conceput fără a cere acordul Poporului Român. În numele căruia zici că domneşti.
De ce nu te mai consulţi acum cu acesta?
De ce nu mai faci băi de mulţime?
Ţi-e frică de reacţia românilor?
Păi, nu strigai cât te ţineau bojocii că nu ieşi niciodată din vorba acestui popor?
Sau nu-l mai recunoşti?
Nu mai e bun pentru un dictator ca tine?
Nu te mai suportă?
Atunci, de ce nu-l abandonezi?
Ştii de ce: nu vrei.
Puterea te-a acaparat definitiv.
Cloceşti – ascuns la Cotroceni, ori la Vila Lac 2 sau în Covasna-împreună cu udemeriştii-legi antiromâneşti, pe care le transmiţi trompetei Boc şi trombonistei Udrea.
Ei sunt, aşadar, poporul.
Ei şi strânsura de cioloveci mancurţi şi ketmani din juru-ţi.
Ai împins cârdăşia cu minoritarii maghiari până la subminarea statalităţii.
Să nu te mai prefaci că nu ştiai de acţiunea cu reprezentanţa „Ţinutului Secuiesc” de la Bruxelles, încuibată şi înfăptuită de cei mai îndârjiţi adversari ai Tratatului de la Trianon: revizioniştii udemerişti şi europarlamentarii lor (Laszlo Tökes, Sogor Csaba şi Gyula Winkler), ocrotiţi sub pulpana prezidenţială.
De ce n-ai condamnat ferm acest act profund iredentist?
Fiindcă eşti, ca şi ei, trădător.
N-ai scos un scâncet măcar când martirul naţional Avram Iancu a fost spânzurat simbolic în inima Transilvaniei, sub forma blasfemiatoare a unei marionete.
Ca în nici o ţară suverană din lume, laşi capii oficiali de la Budapesta să se plimbe în voie prin Ardeal, ca vodă prin lobodă, făcând propagandă antiromânească şi pledând pentru autonomia inventatului „Ţinut Secuiesc”, care este o diviziune administrativã neconstituţională, în care trăiesc doar 260 de secui, înregistraţi ca atare la ultimul Recensământ.
Bagi capul în nisip ca struţul, fiindcă ai făcut înţelegere cu Viktor Orban, liderul celui mai şovin, iredentist şi antieuropean partid de la Budapesta şi cu care ai ticluit alegerea ta ca preşedinte al României şi a antiromânului Tökes Laszlo (decorat cu Steaua României chiar de tine!) ca vicepreşedinte al Parlamentului European. Din care post trage din toate poziţiile în ţara noastră, terfelind-o şi acuzând-o de toate fărădelegile.
De câte ori ai fost în HarCov, ai stat la taclale numai cu maghiarii şovini, pentru a le satisface toate deşănţatele pofte de autonomie.
O clipă n-ai plecat urechea la doleanţele românilor din acele judeţe.
Şi cunoşti foarte bine că ei, acolo, atâţia câţi n-au fost alungaţi, îşi duc existenţa ca într-o ţară străină, sub ocupaţie.
Toate acestea le ştii, Traian Băsescu!
De aceea ai şi permis, dirijat şi realizat distrugerea sistemului educaţional naţional.
L-ai segregat pe criterii etnice.
În loc de reunificarea procesului de predare, ai iniţiat şi patronat continuarea separării acestuia.
Dacă ai fi coborât în stradă, în localităţile din Covasna şi Harghita, ai fi băgat de seamă că limba română abia dacă se mai vorbeşte. Şi asta tot din cauza frăţiei cu iredentiştii udemerişti, prin care ai subminat şi capacitatea de apărare a ţării.
Ai acceptat, într-o veselie aiuritoare, cererile ungureşti de a desfiinţa şi a dizloca unităţile militare din cele două judeţe amintite. Aşa după cum tolerezi în continuare statuia de la Arad a celor 13 generali unguri, care au comis grave crime şi atrocităţi împotriva românilor.
Şi apropo de asta:
De ce nu sufli o vorbă despre ceea ce au făcut udemeriştii, având susţinerea ministrului Culturii, Kelemen, la restaurarea statuii lui Matei Corvin de la Cluj-Napoca?
Dar despre faptul că au smuls de pe soclu plăcuţa cu textul lui Iorga, care era o minimă reparaţie a grosolanului fals istoric executat de unguri (steagul Moldovei pus la picioarele lui Matei Corvin, când se ştie că acesta a fost bătut măr şi pus pe fugă de Ştefan cel Mare)?
De ce defilează ţanţoş unguri din toată lumea prin România, la Şumuleu-Ciuc şi Ghimeş-Făget-Bacău, cu steagurile Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc? Cumva să vadă graniţele fostului Imperiu Austro-Ungar?
A cui e ţara asta, Traian Băsescu?
Statul Român nu mai are nici o autoritate?
De ce nu iei nici o poziţie?
În care ţară din lume se mai întâmplă aşa ceva?
Ar permite asta, de exemplu, Slovacia şi Serbia ?
Nu-ţi dai seama, prin aceastã toleranţă de nedescris, că jigneşti, în demnitatea lui naţională, întregul Popor Român?
Vei plăti şi pentru asta, Traian Băsescu!
Te prefaci a nu observa că, zilnic, fasciştii unguri provoacă, instigă, se zvârcolesc, împroaşcă, scuipă pe ţară , şi-au creat organizaţii paramilitare, sapă adânc la temelia Statului Român.
Au invadat ţara cu simboluri revanşarde, horthyste, organizează manifestări antinaţionale, incită la ură interetnică, defăimează tot ceea ce este românesc.
Ai făcut prieteşug antistatal cu un lider de la Budapesta, al cărui ţel ultim este revendicarea Transilvaniei şi alipirea ei la Ungaria.
Ştii foarte precis că unul dintre paşii importanţi pentru realizarea acestui scop este acordarea cetăţeniei de maghiar al statului revizionist maghiar tuturor liderilor UDMR din conducerea Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi primarilor UDMR-PCM din localităţile din zonă.
Şi taci, taci, taci.
Stai ascuns în păpuşoi, fiindcă, fără unguri, fără Boc şi alţii, n-ai mai fi la Putere.
Ai încurajat terorismul politic practicat de udemerişti, obrăznicia şi dispreţul lor fascist.
Te-ai făcut luntre şi punte, susţinut de toată clica personală din Parlament şi Guvern, de a nu pune la zid extremismul unguresc.
Nici măcar atunci când, prin declaraţiile iredentiste ale preşedintelui Parlamentului ungar, venit intempestiv la Tg. Mureş, a vorbit despre – auzi! – legitimitatea autonomiei teritoriale pe bază etnică a „Ţinutului Secuiesc”.
Ai făcut pe dracul în zece ca nu care cumva Parlamentul român să dea, acolo, o mică-micuţă declaraţie de condamnare a acestei intervenţii în treburile interne ale României.
Ai dovedit – a câta oară? – că eşti un trădător, un capitulard, un preşedinte anticonstituţional.
De aceea, nu mai miră pe nimeni că nu te-a deranjat în nici un chip înfiinţarea Consiliului Administrativ „Ţinutul Secuiesc”.
Desigur, nu-ţi creează insomnii nici inscripţiile cu „Ţinutul Secuiesc nu e România”.
Ce ar trebui să se mai întâmple ca să te trezeşti şi să observi că ţara e în primejdie?
Când unitatea naţională este destrămată fir cu fir, pas cu pas, de către aliaţii unguri de la guvernare, tăcerea prezidenţială e de rău augur: înseamnă inconştienţă sau trădare.
Eşti la curent, fireşte, că noua stemă a judeţului Covasna este cea a fostului Haromszek (Trei Scaune) din perioada Imperiului Austro-Ungar.
Aşa cum ştii că toată Transilvania, dar şi restul României sunt înţesate nu doar cu organizaţii antiromâneşti, ci şi cu broşuri propagandistice, studii, cărţi, filme, spectacole teatrale, concerte, emisiuni TV, presă, statui ale extremiştilor unguri, ediţii ale cărţilor criminalului de război, antiromânul condamnat la moarte în contumacie Wass Albert.
Toate acestea îţi sunt binecunoscute, Traian Băsescu!
Dar le tolerezi cu o iresponsabilitate strigătoare la cer.
Nici o clipă n-ai luat poziţie fermă împotriva acestor acţiuni antistatale.
N-ai avut nici o reacţie din funcţia de preşedinte al României.
Întrebarea e: de ce?
Pentru ce taci?
Astfel că vei plăti, Traian Băsescu!
Toţi veţi plăti! Întreaga liotă de care te-ai înconjurat va plăti!
Nici o scăpare nu va exista din perspectiva preabunei şi dreptei Istorii.
Toţi veţi fi puşi la stâlpul infamiei.
Câţi români vor mai rămâne după ce aţi pustiit şi nimicit această ţară vă vor blestema.
O palmă de pământ dacă va mai exista din România de azi nu va fi dispusă să vă primească osemintele sau cenuşa.
Conştiinţa voastră pătată, trădătoare, exclude comuniunea cu duhul românesc.
Fiindcă n-aveţi nimic românesc în voi, nimic sfânt!
Apărarea identităţii naţionale era datoria voastră esenţială, ca administratori ai Statului Român.
Dar Guvernul Băsescu-Boc-Udrea a capitulat în faţa iredentismului unguresc.
Acesta a învins România, prin cozile de topor de la Cotroceni, Palatul Victoria şi Palatul Parlamentului.
România e o ţară eşuată, pentru că a încăput pe mâna unor impostori politici.
A unor trădători incorigibili.
Veţi plăti, aşadar, cu toţii!
Dacă va fi să piară vreodată seminţia româneascã, atunci ultimul patriot român chemat la Domnul va fi cel de pe urmă care va scuipa cu năduf pe toxica voastră amintire de vânzători de Neam.
Şi vom fi, astfel, răzbunaţi, măcar în eternitate!
Se aude,Traian Basescu?
De trimis oricărui ROMÂN, de oriunde!
 

 

Acesta este un MANIFEST promovat de TEODOR DUNGACIU

Daciana Sarbu: Politicile pentru femei sunt prioritatea mult mai urgenta decat masurile pentru femeile-politician! E mai urgent sa construim crese si maternitati decat sa avem mai multe femei ministru

Avem astazi o femeie care ia decizii privind cea mai puternica economie din UE, o femeie care controleaza diplomatia americana, o femeie care defineste politicile FMI, iar acest cumul de pozitii cheie detinute de femei nu are un precedent istoric”, a declarat europarlamentarul Daciana Sarbu referindu-se la rolul tot mai activ al femeilor in politica. Sarbu, care este membra a Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din partea Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, vorbeste pentru Parlamentor.ro despre cotele obligatorii pentru raportul femei-bărbaţi în politică la nivel naţional, despre inegalitatile de gen si de ce in Romania ponderea femeilor in politica este de doar 15%.

 Adrian Novac: Suntem obisnuiti sa auzim mereu ca politica este dominată de bărbaţi. Cu toate acestea, sondaje de opinie realizate in ultimii ani indica faptul ca europenii doresc mai multe femei în politică. De ce credeti ca se intampla acest lucru?

Daciana Sarbu: Probabil este un efect al vizibilitatii recente a mai multor femei in functii semnificative la nivel politic. Astazi avem, totusi, o femeie care ia decizii privind cea mai puternica economie din UE, o femeie care controleaza diplomatia americana, o femeie care defineste politicile FMI, iar acest cumul de pozitii cheie detinute de femei nu are un precedent istoric.

 A.N.: Cum se poate determina creşterea numărului de femei în politică?

D.S.: Cred ca acest tip de precedent poate fi un factor. Vazand ca roluri decisive in politica internationala sunt incredintate fara a tine cont de factorul de gen, tot mai multe femei vor fi incurajate sa se implice.

 A.N: In multe societati traditionale, inclusiv in Romania, emanciparea femeii este vazuta inca cu suspiciune, iar femeia pare sa ocupe aproape intotdeauna locul doi. De ce credeti ca exista inca diferenta intre femei si barbati in politica? Unde trebuie lucrat pentru a modifica aceasta atitudine?

D.S.: Diferentele din politica nu fac decat sa reflecte diferentele din societate. In Romania, genul inca este un factor care dezavantajeaza, femeii inca i se rezerva un rol traditionalist sau minimalizant. Din pacate, acest lucru este perpetuat inclusiv la nivelul elitelor informate, pentru ca stereotipurile de gen se transmit prin publicitate, prin videoclipuri sau texte de melodii, si uneori chiar prin educatia clasica, din scoala.

 A.N.: Un sondaj Eurobarometru realizat in 2009 arată că femeile sunt mai puţin interesate de afacerile europene. Cum ar putea fi ele implicate mai mult in dezbaterile UE?

D.S.: Depinde la ce dezbateri ne referim, si depinde in mod special de contextul national in care se plaseaza. Cum sa cointeresam femeile din Romania sa se implice mai mult in dezbaterile europene, cand drepturile lor nu sunt protejate acasa, cand nu li se asigura nici macar sprijin minimal, cand politicile guvernamentale le afecteaza in mod tintit? Ce credibilitate sa aiba proiectele care se discuta la nivel comunitar, cand in Romania politicile au de multe ori sens contrar?

Sa luam un exemplu: Pactul European pentru Egalitate de Gen (2011-2020) spune clar ca inegalitatile dintre femei si barbati sunt o povara pentru economie si ele trebuie atenuate urgent, iar politicile pentru egalitate de gen sunt „vitale” pentru cresterea economica. Guvernul Boc taie veniturile bugetarilor, fara a tine cont de faptul ca in sanatate si educatie femeile sunt majoritare, deci induce in mod direct, prin decizia sa, adancirea inegalitatilor dintre femei si barbati.

 A.N.: Mai multe voci sustin ca ar trebui să existe cote obligatorii pentru raportul femei-bărbaţi în politică la nivel naţional. Este fezabil un astfel de demers?

D.S.: Cotele de gen in politica pot avea rolul lor, si partidul din care fac parte a fost primul care a introdus aceasta idee, la nivelul structurilor sale interne, cu vreo 10 ani in urma. Dar politicile pentru femei sunt prioritatea mult mai urgenta decat masurile pentru femeile-politician! E mai urgent sa construim crese si maternitati decat sa avem mai multe femei ministru.

 A.N.: În UE, o femeie câştigă în medie cu 17% mai puţin decât un bărbat. De ce exista aceasta diferenta, in conditiile in care principiul „plată egală pentru muncă egală” a fost anuntat încă de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Roma?

D.S.: Intre legislatie si practica exista un decalaj, inclusiv la nivelul UE. Important este ca institutiile UE admit acest decalaj si lucreaza pentru a-l elimina.

 A.N.: Comunitatea internationala a inceput combaterea discriminarii impotriva femeilor din anii ’70. Cat de vizibile sunt progresele facute in aceste aproape patru decenii?

D.S.: Progresele depind, din nou, de contextul national la care ne raportam. Pe de o parte, o femeie conduce FMI. Pe de alta parte, o femeie din Romania, nascuta intr-o familie saraca din mediul rural intr-un judet din Moldova, are si astazi foarte putine sanse sa mearga la facultate si sa ajunga vreodata sa conduca FMI. Iar daca acest lucru s-ar intampla, ar fi rodul circumstantelor, adica doar o exceptie, si nu regula promovata de societate.

 A.N. : Cat de activ este Parlamentul European în domeniul egalităţii de gen?

D.S.: Exista in Parlamentul European o comisie dedicata acestei tematici, cu o activitate foarte serioasa si cu realizari importante.

 A.N.: PE a solicitat recent statelor membre sa numeasca mai multe femei in functii cu responsabilitate, ca pana in 2015 acestea sa constituie 30% din conducerea de varf a marilor companii din UE, respectiv 40% pana in 2020. De ce depinde reusita acestui demers?

D.S.: Ca de obicei, depinde in mare masura de modul in care statele membre inteleg sa aplice aceste recomandari. Sunt state sensibile la aceasta problematica si care adopta ca principiu ideea egalitatii de gen, si atunci si-o asuma inclusiv in politicile publice promovate. Si sunt state care reactioneaza, si in acest domeniu, precum repetentul clasei: stau in ultima banca si se gandesc la altceva, sperand sa nu le observe nimeni, si nu invata nimic din ceea ce se discuta. Romania apartine clar acestei ultime categorii.

  A.N.: Printre instrumentele folosite de deputaţii europeni în domeniul egalitatii de gen se numără legislaţia, campanii de promovare şi sprijinirea proiectelor ONG-urilor în acest domeniu. Considerati ca sunt suficiente sau mai exista si alte metode ce ar putea fi folosite?

D.S.: Instrumentele sunt suficiente, important e cum sunt ele folosite si, in final, in ce masura raspund decidentii la aceste semnale.

 A.N.: Prezenta femeilor in Parlamentul European este cu 10% mai mare decat media in parlamentele nationale din statele membre. In Romania, ponderea femeilor in politica este de doar 15 %. De ce sunt femeile din tara noastra mai dezavantajate din acest punct de vedere? Suntem cumva deoparte de tendintele europene?

D.S.: Ponderea femeilor in politica depinde in mare masura de traditiile si practicile fiecarui stat in parte, dar si de practicile partidelor, de modul in care sunt recrutati candidatii, de perceptia electoratului asupra candidatilor femei si de multi alti factori.

 A.N.: Anul trecut, spuneati intr-un interviu ca, in Romania, femeile sunt cele mai mari victime ale crizei. Date statistice arata si ca ponderea saraciei la nivelul UE este de 22% in cazul femeilor, fata de 17% in cazul barbatilor. Cum se poate face ca masurile economice luate sa elimine inegalitatile de gen?

D.S.: Depinde de masurile luate! Repet, o masura precum reducerea salariilor in educatie si sanatate, fara a tine cont de genul majoritatii celor afectati, nu face decat sa adanceasca inegalitatile de gen. La fel, a reduce suportul pentru cresterea copilului, a nu construi mecanisme de sprijin (gradinite, crese, centre de zi) forteaza automat femeia sa-si franeze cariera pentru a putea avea o familie, interzicandu-i sa avanseze, sa aiba un salariu mai bun, sa aiba o pensie mai buna la batranete – deci induce accentuarea inegalitatilor. Romania are o problema mare la acest capitol, pentru ca in acest moment, la nivelul decidentilor politici, nu constientizeaza nimeni impactul de gen al masurilor economice si sociale – nici nu par ca le-ar pasa, de altfel. Orice stat responsabil trebuie sa includa o dimensiune de gen in proiectarea politicilor publice, indiferent ce domeniu vizeaza ele. Altfel, inegalitatile se vor accentua.

Guvernul va putea fi acuzat de genocid economic si social

Vulnerabilitatea sistemului economic, in ultimii trei ani de guvernare PDL, a atins cote absolut alarmante. Iar declaratiile premierului Emil Boc conform carora, fata de celelalte tari membre ale UE, Romania are cel mai mare procent din PIB, alocat investitiilor, fapt ce ar fi ajutat tara sa iasa din recesiune, ca o prima etapa a depasirii crizei economice, tine deja de domeniul stiintifico-fantasticului.
De altfel, “programele” de guvernare pentru 2012 – 2013, aprobate in sedinta de Guvern de vineri, privind tinta de deficit bugetar de 1,9% din PIB si cresterea economica estimata la 2,1 %, sunt doar exagerari populiste si demagogice care nu au nicio legatura cu realitatea economica a Romaniei guvernatata de PDL.
In fapt, adevarata situatie economica se situeaza intre cu totul alti “parametrii”, toate sectoarele confruntandu-se cu lipsa unor strategii (de dezvoltare) coerente:
1. Sectorul economic:
• S-a inregistrat o cadere record a Inevstitiilor Straine Directe, cu peste 76,55% fata de 2008
• Triplarea datoriei publice ca pondere in PIB in ultimii trei ani – astazi s-a ajuns la un cuantum record de aproximativ 6 milioane euro/zi, dobanda datorata datoriei publice
• Neindeplinirea tintei de reducere a arieratelor, numai in 2011 acestea crescand pana la 1,6 miliarde lei, in loc sa scada, conform prognozei Executivului
• Sufocarea intentionata a mediului de afaceri, urmare a masurilor de austeritate agreate cu FMI, precum si a neaplicarii programelor economice asumate de Guvern
• Ineficienta sistemului de administrare fiscala – se inregistreaza peste 230 milioane euro/luna pierderi din marea evaziune fiscala (alcool, tutun, petrol, produse agricole), ponderea economiei subterane crescand de la 14,5% din PIB in 2005 la 36,3% in prezent
2. Sectorul energetic:
• Politizarea managementului companiilor energetice
• Infrastructura de productie, transport si distributie a energiei electrice, total depasita din punct de vedere tehnologic, fapt ce a dus, in 2011, la consum si costuri de exploatare aberante
• Nerespectarea, de catre Cabinetul PDL, a niciunui articol din legislatia europeana de mediu cu privire la emisia unor poluanti
• Suspendarea, fara nicio explicatie, a dreptului la tranzactionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
• Abandonarea de catre investitori a marilor proiecte de investitii in noi capacitati energetice in domeniul termoenergetic si nuclear, atat din cauza politicilor intentionat incoerente ale Guvernului, dar si din cauza modificarii in suveica a legislatiei in domeniu
• Neaccesarea fondurilor structurale destinate sistemului energetic din Romania
3. Sectorul transporturi:
• Pana la 1 ianuarie 2012 vor fi inchisi peste 1.000 Km de cale ferata
• Transformarea TAROM dintr-o companie profitabila intr-una aflata in pragul falimentului
• Disponibilizarea necontrolata a personalului feroviar de executie, cu atributii la siguranta circulatiei pe calea ferata, fapt ce poate fi catalogat drept un act criminal
• Lipsa interesului pentru absortia fondurilor europene, Ministerul Transporturilor situandu-se, astfel, pe ultimul loc la acest capitol, cu doar 2,14% grad de absortie
4. Sistemul de sanatate:
• Exodul cadrelor medicale – in ultimii trei ani, peste 11.500 de medici au parasit Romania
• “Reorganizarea” spitalelor a reprezentat, in fapt, inchiderea, peste noapte, a 71 de institutii medicale
• Bugetul redus alocat sanatatii este de 3,2% din PIB, in conditiile in care media europeana este de 8%
• Reducerea anuala a bugetului CNSAS de catre Ministerul Finantelor, precum si introducerea coplatii, ceea ce reprezinta o suprafiscalizare ilegala a cetateanului deja asigurat.
In ceea ce priveste ordinea publica, agricultura, sistemul educational situatia este si mai critica. Prin urmare, in cursul saptamanii viitoare, toate aceste realitati inexorabile vor fi prezentate, in detaliu, de catre Departamentele economice ale Consiliului National al PSD, intr-un document intitulat “Vulnerabilizarea sistemului economic, dupa trei ani de guvernare PDL”.
Atentionam, de altfel, Guvernul Boc ca, in urma prezentarii public a acestei analize, nu numai ca va putea fi acuzat de genocid economic si social, dar va putea fi tras la raspundere, chiar si penal, pentru modul haotic in care au condus tara, precum si pentru minciunile si aberatiile asumate prin hotarari si ordonante de urgenta.

Codrin Stefanescu,
Secretar al Consiliului National al PSD

Traian Băsescu foloseşte în mod incorect numele şi autoritatea Comisiei Europene

Departamentul de justiţie, politici legislative şi drepturi cetăţeneşti al PSD a luat cunoştinţă din relatările ziarului „Jurnalul Naţional” despre faptul că preşedintele Traian Băsescu foloseşte în mod incorect numele şi autoritatea Comisiei Europene ca argument-forte în campania pe care o duce pentru decredibilizarea justiţiei.

Astfel, cu prilejul reuniunii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, Traian Băsescu a menţionat o scrisoare primită de la Comisia Europeană: „Chiar ieri (2 noiembrie n.n.) s-a primit o scrisoare legată de o licitaţie pentru un tronson de autostradă. A spus(Comisia Europeană n.n.):”Da, dacă aşa a spus justiţia, finanţaţi banii de la buget, dar nu cu bani europeni.” „Este a doua astfel de reacţie a Comisiei Europene în timp foarte scurt”, a mai spus Traian Băsescu, adâugând că „este o reacţie de neîncredere transmisă de la Bruxelles, legată de cum se câştigă licitaţiile prin justiţie şi nu  prin comisiile de specialişti, care adesea sunt supervizate de la Bruxelles, în alocarea câştigătorilor.”

 Într-un salutar demers pentru corecta informare a cititorilor, ziarul a contactat Comisia Europeană iar, în urma soluţionării acestei solicitări de către comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru politici regionale, a primit un răspuns din care rezultă următoarele:

  1. Comisia Europeană a adresat, la 20 octombrie, o scrisoare ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, în care se atrăgea atenţia asupra procedurilor de licitaţie la două tronsoane de autostradă: Nădlac-Arad, respectiv Orăştie-Sibiu. O copie a acestei scrisori a parvenit şi Ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban. În această scrisoare se atrage atenţia asupra procedurilor de licitaţie care nu asigură, în practică, întotdeauna, condiţiile unei concurenţe corecte. Din răspunsul Comisiei Europene nu a rezultat şi dacă în menţionata scrisoare să făcea referire la nemulţumirea faţă de modul în care a fost desemnat câştigătorul licitaţiilor menţionate.

2. Comisia Europeană nu şi-a manifestat „neîncrederea legată de cum se cîştigă licitaţiile prin justiţie” în România, aşa cum a declarat Traian Băsescu. Dimpotrivă, în răspunsul transmis ziarului se menţionează mod expres:”Comisia Europeană nu are nici o obiecţie cu privire la faptul că unele licitaţii pot fi, în ultimă instanţă, contestate în justiţie, pentru că instanţele nu pot decide asupra acordării contractelor. Aşadar, afirmaţia cu privire la „nemulţumirea Comisiei Europene” este,”n totalitate, falsă şi îi aparţine lui Traian Băsescu.

3. În răspunsul Comisiei Europene se specifică faptul că aceasta „nu a primit semnale” că în România există situaţii în care licitaţiile se câştigă prin justiţie. Traian Băsescu a adăugat, cu de la sine putere, acest neadevăr numai pentru a-şi suţine atacurile furibunde la adresa justiţiei.

4. Nu există niciun caz în care Comisia Europeană să se fi exprimat în aceşti termeni: „n-aveţi decât să finanţaţi din bugetul de stat, dar nu cu bani europeni”. De altfel, este greu de presupus ca, în scrisoarea sa, Comisia Europeană să folosească un limbaj cu totul străin uzanţelor diplomatice. În schimb, observăm că acest limbaj este unul uzual pentru Traian Băsescu.

5. Cât priveşte unele practici care ar putea cauza dificultăţi privind modul de desfăşurare al licitaţilor, în răspunsul Comisiei Europene se specifică faptul că, în strânsă cooperare cu organismele române, au fost elaborate „câteva măsuri pentru a îmbunătăţi această situaţie”. Despre aceste măsuri, Traian Băsescu nu a găsit de cuviinţă să vorbească, probabil pentru că o asemenea menţiune nu se încadrează în scenariul său prestabilit.

6. Considerăm de neacceptat faptul că, deşi la data de 4 noiembrie CSM s-a adresat Preşedinţiei „pentru a obţine detalii în legătură cu scrisoarea Comisiei Europene referitoare la achiziţia publică” pentru a face o analiză corectă a tuturor afirmaţiilor făcute public, nici până acum, potrivit declaraţiilor preşedintelui CSM, Horaţius Dumbravă, administraţia prezidenţială nu a răspuns acestei solicitări.

 7.Răspunsul Comisiei Europene nu face trimitere decât la scrisoarea adresată ministrului Transporturilor, fără a face referire la scrisoarea pe care Traian Băsescu pretinde că a primit-o de la Comisia Europeană. În condiţiile în care scrisoarea există, este inadmisibil faptul că Administraţia Prezidenţială nu a făcut public textul ei. 

  Mai grav ar fi dacă această scrisoare nu există. În acest caz, Traian Băsescu a minţit pentru a-şi susţine acţiunile ce urmăresc subminarea încrederii în justiţie şi în statul de drept. Îi reamintim lui Traian Băsescu faptul că România şi cetăţenii ei au nevoie de stabilitate şi de legalitate nu de o nouă „Scrisoare pierdută”, în care el este scenarist, regizor şi interpret al lui Nae Caţavencu!  

  Considerăm că procedeul profund incorect la care a recurs Traian Băsescu poate avea şi grave consecinţe asupra credibilităţii şi prestigiului României în Uniunea Europeană, precum şi în relaţiile internaţionale.

În consecinţă, cerem preşedintelui Traian Băsescu să facă public, neîntârziat, textul integral al scrisorii pe care pretinde că a primit-o din partea Comisiei Europene. 

 

Departamentul de justiţie, politicilegislative

şi drepturi cetăţeneşti  al PSD

 20.11.2011

Hidroelectrica intentioneaza sa creasca preturile la energie

Hidroelectrica: „Vom cere cresterea cu 50% a preturilor la energia livrata pe piata reglementata si cu 3,5% pentru contractele bilaterale ”
Hidroelectrica intentioneaza sa creasca preturile la energia hidro livrata consumatorilor din zona reglementata (populatie) cu 50% de la 1 ianuarie 2012. Cel putin asa a declarat presedintele Hidroelectrica, Constantin Trihenea in cadrul Forum Enegy 2011. O astfel de majorare ar fi imposibil de suportat de catre populatie. Autoritatea Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nu ar trebui sa accepte o astfel propunere.
Este sfidator sa se ceara majorari de preturi de 50% pentru populatie, iar pentru contractele „baietilor destepti” de aproximativ 3,5%.
PDL este vinovat de prelungirea contractelor „baietilor destepti” din energie, iar acum vedem consecintele acestei decizii. Populatia este pusa sa plateasca prețuri uriașe pentru contractele subevaluate ale clientilor politici.
Practic, cu ajutorul facturii la curent, Guvernul Băsescu bagă adânc mâna în buzunarele populației pentru a da banii băieților deștepți.
Solicitarea Hidroelectrica se potriveste perfect cu filozofia actualei guvernari. Marea masa a populatiei este pusa sa plateasca pentru hotiile PDL si ale grupurilor de interese care roiesc in jurul sau.

Motivele oficiale ale excluderii lui Mircea Geoana din PSD

Partidul Social Democrat a precizat, marti, prin Biroul de presa, intr-un comunicat, motivele pentru care Mircea Geoana n-a mai putut fi membru al partidului, in urma incalcarii Statutului formatiunii.

 
‘Mircea Geoana nu mai este, de facto, alaturi de PSD de mai mult timp, el incalcand obligatiile pe care le are ca membru al partidului. Principalele acuzatii care i se aduc domnului Geoana se refera la mai multe probleme grave: Mircea Geoana a initiat, in acest an, in mod repetat, actiuni de divizare a PSD, a facut declaratii impotriva conducerii partidului, a incercat sa destabilizeze USL si a incalcat in repetate randuri deciziile adoptate statutar, beneficiind in mod explicit de sprijinul grupurilor UNPR si PDL din Senat, sustine documentul PSD.Potrivit acestuia, Statutul PSD prevede, la articolul 30, indatoririle pe care le au membrii partidului. ‘Mircea Geoana le-a incalcat, in ultima perioada, aproape pe toate’, spune PSD.Referindu-se la articolul 30, lit b), conform caruia ‘membrii PSD trebuie sa cunoasca si sa respecte Statutul PSD si Programul Politic al partidului’, PSD sustine ca ‘Mircea Geoana a incalcat Programul politic adoptat in cadrul Congresului si Consiliului National, care prevede ca obiectiv strategic promovarea USL si lupta impotriva actualei puteri’. ‘Mircea Geoana a contestat protocolul USL, pretinzand candidatura proprie la presedintia Romaniei. Prin intentiile exprimate, Mircea Geoana a transmis mesajul ca PSD trebuie sa faca un joc prin care sa incalce intelegerile politice asumate alaturi de partenerii din cadrul USL. Mircea Geoana a continuat acest tip de atitudine si dupa recomandarea CNAIM, mintind cu privire la faptul ca liderii partidului i-ar fi promis ca poate fi candidat al USL la presedintie. ‘Domnul Ponta mi-a spus ca daca vin in echipa si ne intelegem cu totii nu vede niciun fel de problema ca eu sa ocup eventual functia de ministru de Externe intr-un guvern al nostru viitor, deci ce a spus ieri ca-i propusese lui Corlatean pur si simplu era invalidat in conversatia cu mine si, mai mult decat atat, ca nu ne intersectam drumurile noastre, ca nu suntem in coliziune pe drumul meu de incercare de a mai candida o data la presedintie si drumul sau de a ajunge prim-ministru’, a spus, la Realitatea Tv, Mircea Geoana. (15 noiembrie 2011)’, potrivit PSD.

Referitor la art. 30, lit c, conform caruia ‘membrii PSD trebuie sa actioneze pentru realizarea obiectivelor si Programului Politic al partidului’, PSD spune ca ‘Mircea Geoana a facut jocul puterii, adversarul declarat al PSD si USL, prin mai multe gesturi’. ‘Desi BPN al PSD il mandatase sa nu semneze Legea Educatiei, in sedinta Senatului in care aceasta a fost discutata, Mircea Geoana l-a desemnat drept inlocuitor pe Alexandru Peres (PDL), care a semnat in locul sau documentul. (decembrie 2010). A permis, prin neimplicare, adoptarea tacita a proiectului de lege privind votul prin corespondenta, in ciuda opozitiei puternice atat a PSD, cat si a societatii civile. Nu s-a raliat niciun moment la protestele publice, sustinute de opozitie, presa si societatea civila, impotriva fraudei comise de Roberta Anastase, in cazul legii pensiilor, evitand sa sustina vreun mesaj public consistent, care sa contina critici la adresa actualei puteri pe acest subiect’, sustine comunicatul citat.

Potrivit acestuia, ‘Mircea Geoana nu s-a implicat absolut deloc in promovarea proiectului USL, precum si a politicilor si actiunilor sale’. ‘Dimpotriva, in repetate randuri a atacat USL folosindu-se inclusiv de negocierile din alianta: ‘Trebuie pus capat acestor discutii prelungite care macina energiile PSD, PNL si PC, trebuie mutate aceste discutii de la functii la solutiile pentru problemele oamenilor’, a declarat la Antena 3 fostul presedinte al PSD. ‘Ca sa castigam alegerile, trebuie solutii, alternative, o garnitura de oameni fara repros din punct de vedere profesional si al cinstei si onoarei. (9 septembrie). USL lansase pana la acest moment mai multe pachete de solutii’, argumenteaza PSD.

Comunicatul PSD face referire totodata la articolul 30, lit d, potrivit caruia ‘membrii PSD trebuie sa contribuie la formarea si promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea pluralismului de idei si diversitatii opiniilor exprimate in mod liber, in cadrul organizat al partidului, prin respectarea hotararilor majoritatii si a celor adoptate de organele ierarhic superioare ale partidului si sa asigure aplicarea si respectarea acestora’.

‘Mircea Geoana nu a respectat decizia din 7 noiembrie a BPN de inlocuire a sa de la conducerea Senatului cu domnul Titus Corlatean, alegand sa ramana in functie cu sprijinul politic al PDL si UNPR. (Luni, 7 noiembrie, sedinta de la Senat a fost deschisa cu 117 membri prezenti, dintre care 63 erau reprezentantii USL – deci, exista cadrul potrivit realizarii acestei inlocuiri, dar actiunea a fost blocata, cu sprjinul grupurilor PDL si UNPR, refuzand sa transmita conducerea sedintei catre vicepresedintele Ion Chelaru). Mircea Geoana nu este la prima abatere, ci la a treia. A fost suspendat pentru 6 luni tot pentru declaratii ostile la adresa conducerii PSD, dupa ce, timp de alte trei luni, i s-a interzis sa se mai exprime in numele partidului (august 2010)’, precizeaza PSD.

Potrivit sursei citate, Mircea Geoana a mai incalcat si articolele 30, literele e si f din Statutul PSD. ‘Mircea Geoana nu a participat la lucrarile Consiliului National, preferand sa faca declaratii de presa de natura sa perturbe activitatea acestuia, atacandu-si colegii. (…) Mircea Geoana a prezentat public o viziune economica diferita de cea a USL, contestandu-i, in acest mod, credibilitatea si competenta. (Chiar in cadrul intalnirii personale cu delegatia FMI, alaturi de reprezentantii PDL si UNPR, Mircea Geoana a inaintat acestei delegatii o serie de masuri scrise diferite de cele asumate de conducerea USL). (…) Mircea Geoana a facut declaratii repetate, la majoritatea posturilor TV, prin care a contestat deciziile partidului, adoptate in forurile sale statutare. Mircea Geoana a facut declaratii despre ideologia social-crestina, ca alternativa la social-democratia asumata de PSD (emisiune The Money Channel). ‘Cred ca este loc si de un curent social-crestin, baza noastra electorala este in mediul rural, mai degraba social-crestina. (The Money Channel – 10 noiembrie 2011). Pe 21 noiembrie 2011, Mircea Geoana a contestat momentul ales de catre conducerea USL pentru initierea suspendarii presedintelui Romaniei, spunand ca ‘momentul prielnic a fost ratat’, a aratat PSD.

Potrivit sursei citate, Mircea Geoana a permis utilizarea bazei de date cu adresele de email a tuturor liderilor locali ai partidului, baza de date detinuta din perioada in care ocupa functia de presedinte al partidului, pentru transmiterea unor documente neoficiale privind activitatea interna a PSD. ‘Mircea Geoana a transmis in repetate randuri la presa si catre membrii ai diverselor structuri politice ale PSD scrisori si materiale folosind adresa presedinte@senat.ro; a folosit sediul de la Senat cu insemnele PSD pentru declaratii de presa impotriva conducerii Partidului’, spune comunicatul PSD.

PSD mai considera ca Mircea Geoana a militat pentru ruperea PSD si pentru formarea unei noi formatiuni politice.

‘Mircea Geoana nu a lamurit nici pana acum acuzatiile referitoare la intalnirile organizate de domnia sa (inclusiv la hotel Ramada) prin care a instigat membrii de partid impotriva conducerii, precum si impotriva directiei asumate de PSD prin structurile sale statutare (februarie 2011). Mircea Geoana a promovat persoane care au in mod clar o agenda impotriva PSD (precum Cozmin Gusa). (…) Mircea Geoana a ales sa continue sa atace public lideri din conducerea PSD (inclusiv inainte de Consiliul National de luna trecuta, cand domnul Geoana a lansat atacuri publice agresive impotriva presedintelui de onoare, domnul Ion Iliescu​), creand sentimentul ca partidul este fracturat inaintea bataliei electorale din 2012. In urma actiunilor sale ca lider PSD, Mircea Geoana a creat o problema insurmontabila pentru partid in ceea ce priveste datoriile acumulate in campania din 2009; a refuzat constant sa acorde sprijin in vederea solutionarii acestei situatii dificile sau sa ofere date si informatii de natura a evita executarea PSD din cauza acestor debite. Mircea Geoana a avut pozitii publice contrare Partidului Socialistilor Europeni, laudand pachetul economic adoptat prin votul popularilor la Parlamentul European, in contextul in care socialistii europeni s-au opus in mod clar acestui pachet’, mai sustine PSD.

Comunicatul mai spune ca Mircea Geoana a dat declaratii in presa prin care contesta in mod direct liderul PSD, precum si directia propusa de acesta partidului.

Nu in ultimul rand, comunicatul PSD precizeaza ca Mircea Geoana nu a informat conducerea PSD cu privire la initiativele sale din fruntea Senatului (invitarea lui Emil Boc, intalnirea cu FMI etc). De asemenea, Mircea Geoana nu a informat conducerile PSD si USL cu privire la evenimentele organizate de el, prin intermediul Comitetului National de Dezvoltare, actiuni care au creat impresia unei rupturi in opozitie, mai spune comunicatul PSD.

Conferinţa de presă susţinută de senatorul Dan Şova

Conferinţa de presă susţinută de senatorul Dan Şova, Preşedintele Comisiei de Arbitraj si Integritate Morală a PSD
Transcriere
O scurtă declaraţie despre ce s-a întâmplat astăzi: am întrunit Comisia Naţională de Arbitraj la sesizarea Biroului Permanent Naţional în legătură cu încălcarea Statutului Partidului Social Democrat de către domnul senator Mircea Dan Geoană. Am dezbătut problema şi, în conformitate cu prevederile Statutului, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală a luat decizia de a propune Comitetului Executiv Naţional excluderea domnului Mircea Geoană din Partidul Social Democrat. Vă precizez că, în conformitate cu Statutul, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală analizează faptele, încălcările Statutului şi stabileşte care este decizia din punct de vedere regulamentar care poate fi luată împotriva unui membru, cum este şi domnul Mircea Geoană. Vom înainta această hotărâre a Comisiei Naţionale de Arbitraj Comitetului Executiv Naţional care, în calitate de organ executiv politic suprem al Partidului Social Democrat se va pronunţa în această cauză. Vă informez că votul în Comisie a fost acordat cu un scor de 43 de voturi pentru şi 5 voturi împotrivă.
V-aş ruga frumos – trei întrebări!
 
Întrebare: Ce îi reproşaţi exact? Care au fost încălcările?
Dan Şova: Este o chestiune internă.
 
Întrebare: De ce nu l-aţi primit pe domnul Mircea Geoană la discuţii? A ajuns prea târziu?
Dan Şova: Nu. A fost o neînţelegere. Noi i-am trimis invitaţii domniei-sale. Nu ne-a remis niciun comunicat, dacă vine sau nu vine. De la orele 13 a început Comisia, la orele 14 s-a încheiat. Când a venit domnia-sa, la orele 14:15, am vorbit cu dânsul, i-am spus că nu am primit niciun fel de comunicare. Mi-a spus că a spus la televizor. Noi suntem un organ care aplică Statutul PSD-ului şi, în plus de asta, pentru cunoaşterea exactă a situaţiei, în timpul conferinţei de presă a domniei-sale, eu mă aflam în şedinţa biroului Comisiei. Oricum, şi dacă aş fi stat în faţa televizorului, mesajele nu se transmit prin televizor, ci în mod oficial, aşa cum a făcut-o şi Comisia.
 
Întrebare: E adevărat că invitaţia scrisă pentru domnul Geoană era să vină la orele 14 şi un sfert?
Dan Şova: Corect. Nu am primit nicio confirmare că va veni. La orele 14 fix s-a terminat Comisia.
 
Întrebare: De ce nu l-aţi aşteptat? I-aţi cerut prin invitaţie şi confirmarea prezenţei?
Dan Şova: Nu am primit nicio confirmare de la domnia-sa.
 
Întrebare: Dar i-aţi cerut prin invitaţia pe care i-aţi transmis-o şi confirmarea dumnealui?
Dan Şova: Nu am avut niciodată niciun fel de confirmare. Nici în acest moment nu avem.
 
Întrebare: Dar i-aţi cerut-o?
Dan Şova: Fireşte că am cerut confirmare.
 
Întrebare: Bun, dar de ce nu l-aţi aşteptat până la orele două şi un sfert?
Dan Şova: Dacă avem o altă întrebare, am lămurit această problemă.
 
Întrebare: V-a deranjat conferinţa de azi-dimineaţă?
Dan Şova: Eu cred că domnul preşedinte Mircea Geoană – este o părere personală –, în loc să facă conferinţe de presă la Senat şi pe scările partidului, ar fi făcut bine să vină la Comisie.
 
Întrebare: Domnul Geoană spunea astăzi că acuzaţiile care îi sunt aduse sunt nişte acuzaţii fabricate, că se încearcă intoxicarea conducerii partidului.
Dan Şova: Aceasta este ultima întrebare la care răspund şi voi spune o chestiune foarte simplă. A fost o decizie a Biroului Permanent Naţional pe care domnia-sa nu numai că a încălcat-o, dar a acţionat împotriva ei. Noi, în calitate de Comisie Naţională de Arbitraj, am constatat faptele, am constatat care sunt articolele încălcate şi care sunt sancţiunile aplicabile. Am stabilit că sancţiunea este excluderea din partid, din punctul nostru de vedere. Vom înainta acest punct de vedere către Comitetul Executiv Naţional care, în calitate de organ politic, va adopta decizia pe care o consideră necesară pentru domnul Mircea Geoană.
 
Întrebare: Doamna Mariana Negoiţă spunea că au fost încălcări grosolane.
Dan Şova: Vreau să îmi cer scuze presei şi publicului pentru incidentul legat de doamna Mariana Negoiţă. Convenţia a fost, relativ la şedinţa avută, ca numai preşedintele Comisiei să iasă să facă declaraţii de presă. Îmi cer scuze şi faţă de dumneavoastră, şi faţă de public pentru incidentul cu doamna Negoiţă.
 
Întrebare: Doamna Negoiţă spunea că a fost o mascaradă!
Dan Şova: Trebuie să o întrebaţi pe dânsa, chiar nu vreau să explic declaraţiile doamnei Negoiţă. Vă mulţumesc!

Victor Ponta un bun prim ministru!

Nu s-a nascut politician Victor Ponta,a fost ales presedinte PSD  dupa ce a castigat alegerile contra lui Geoana.Despre Victor Ponta se poate spune ca este unul dintre putinii tineri din PSD care a reusit sa tina pasul cu greii din acest partid poate tocmai datorita experientelor sale,ambitiei si curajului.Cu un om de caracter ca Victor Ponta nu au loc tranzactii incurcate.Dorintele si aspiratiile lui sunt nemarginite incat functiunea principala a vietii o reprezinta semenii lui,faptele vorbesc.

Este tanarul care a plecat spre Nancy cu acest pesimism fata de viitorul Romaniei si cu 40 de $ in buzunar (numai mama stie de unde a reusit sa-i faca rost). A mers cu un bilet de tren redus pt elevi la Budapesta, apoi Praga si Frankfurt, iar din gara l-au recuperat cei de la liceul din Nancy. Cam aventuros, stiu, dar nici nu implinise 18 ani si era  ambitios si  curajos .
Banuiesc ca nu a gasit ceea ce a visat la fel cum nici noi cei care  ne-am luat viata in piept ,si am pornit cu vise,nu am gasit ceea ce am sperat.  A dormit pe un rucsac cu bagajul legat de el sa nu i se fure,a impartit pachetul cu un camarad de drum..asta am aflat eu despre Victor Ponta…a facut si autostopul si a invatat din mers limba franceza.Dar ,ca multi tineri ,Victor nu s-a lasat invins.Este un tanar minune ,un prodigios.

Cu toate ca  prietena mamei care urma sa il gazduiasca s-a speriat ca o sa stea pe capul ei a avut curajul sa doarma in gara si sa isi caute de lucru alaturi de alti romani. Si stiti care a fost reactia mamei sale ?…” Bine, am incredere in tine, ai grija de tine si noi te sprijinim orice vei face!”..Si a avut drepatate mama ,stia ca a crescut un curajos si ca va reusi….si  a perseverat tanarul Ponta sa isi gaseasca de lucru  si a gasit ,  la un fast food .Cred ca a fost o sansa extraordinara sa invete sa munceasca si sa pretuiasca banii intr-o societate deja functionala si organizata, ceea ce Romania nu era atunci (si din pacate nici macar acum!).

Poate aceasta experienta comuna multora dintre noi ,sau flerul sau , l-a determinat sa studieze dreptul ,sa devina lector ,sa devina cel mai tanar procuror,sa indrepte lucruri si, mai ales, sa prezinte fapte ca un procuror.

Perseverenta,o alta calitate a lui Victor Ponta ,il aduce in anul 2001 in viata politica .

In 2008, in Guvernul Emil Boc, Ponta este ministru delegat pentru relatia cu Parlamentul. Ponta are o activitate critica la adresa Executivului din care face parte, din cauza deselor tensiuni intre partenerii de guvernare: PSD si PDL. Are pozitii critice legate de adoptarea Codurilor Juridice prin asumarea raspunderii Guvernului, pe care o considera o strategie a lui Traian Basescu.

Caracterul oamenilor e intiparit pe fata lor.Uneori grijile cauzeaza trasaturi deosebite,care uneori raman nesterse
 Victor Ponta nu s-a lasat invins,a devenit  cel mai tanar procuror, cel mai tanar sef al corpului de control al primului ministru, cel mai tanar presedinte de partid,a trecut prin multe chestii grele insa nu s-a  lasat invins.
Un caracter drept,viteaz si generos e o mare calitate politica ce da masura civilizatiei unui popor.De o asemenea masura are nevoie Romania in  acest moment,de un bun cetatean dornic sa se ocupe de viitorul tarii sale.Romanii nu trebuie sa il mai caute,il au deja,este tanarul ambitios,charismatic si civilizat -Victor Ponta.

Transcrierea emisiunii „La ordinea zilei” – invitat Titus Corlăţean, vicepreşedinte al Partidului Social Democrat

Titus Corlăţean, vicepreşedinte al PSD, a fost joi, 3 noiembrie 2011, de la ora 18.45, invitatul emisiunii „La ordinea zilei”, de la Antena 3. Vă prezentăm transcrierea emisiunii.

 Dana Grecu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, sunteţi „La ordinea zilei”, vă mulţumesc pentru asta, sunt Dana Grecu. Preşedintele şi FMI decid la această oră cum vom trăi noi la anul, cât de serioasă este discuţia este greu de spus, având în vedere că taman astăzi este ziua preşedintelui, face 60 de ani, şi, înainte de întâlnirea cu Fondul, preşedintele Traian Băsescu a ciocnit un pahar, două cu ai lui de la PD-L. Poate aflăm până la sfârşitul emisiunii ce ni se pregăteşte. Suntem destul de inteligenţi însă să ne dăm seama că şeful delegaţiei FMI este fix un agent electoral pentru actuala putere. Vă spunem noi şi de ce. Situaţia din Grecia, doamnelor şi domnilor, este motiv de campanie electorală în România. Papandreou este la un pas de a renunţa la referendum pentru că a convins Opoziţia să accepte planul de salvare cu tot cu tăieri. Adică nu se sparge toată furia populară în capul său. La noi, atotştiutoarea Elena Udrea, starul sexy al săptămânii, spune că referendumul este o prostie de fapt şi că totuşi cei care susţin consultarea poporului sunt cam fraieri. O să vedeţi cum răspunde Ponta, de la PSD. Apropo de popor, adică de dumneavoastră, de noi, dacă aveţi vreun conflict cu vecinii, dacă vreun şmecher vă ia casa în care aţi stat o viaţă, dacă dă unul cu maşina peste copilul dumneavoastră pe trecerea de pietoni, preşedintele vă invită să vă faceţi singuri dreptate, adică să nu mai apelaţi la justiţie, să nu mai respectaţi hotărârile. E un fel de război civil, doamnelor şi domnilor, ăsta a fost mesajul care s-a înţeles astăzi din lupta pe faţă a preşedintelui cu magistraţii. E o atitudine fără precedent, spunem noi, pe care o vom comenta musai la „Ordinea zilei”. Sunt cu noi şi vor pune informaţiile în ordine în această seară invitaţii noştri, Ciprian Dobre, deputat PNL, Titus Corlăţean, senator PSD, profesorul Mircea Coşea, analist economic, ex-UNPR, Dumitru Pelican, PC, profesorul Ilie Şerbănescu este aici, domnule profesor, bine aţi venit la „Ordinea zilei”, şi Radu Tudor, colegul meu de emisiune. Începem emisiunea cu o întâmplare care spune foarte multe şi care o să vedeţi că se leagă de evenimentul orei, întâlnirea Traian Băsescu – delegaţia FMI. O doamnă a fost astăzi la sediul PD-L să îi facă un cadou preşedintelui. Apropo, „La mulţi ani, domnule preşedinte Traian Băsescu!”, să-i facă un cadou preşedintelui de ziua lui de mâine. Că am înţeles că nu mai vine la serviciu vreo două zile.

Radu Tudor: Înseamnă că se uită la televizor.

Dana Grecu: Mâine, sigur nu vine la serviciu, aşa a spus, deci oamenii au încercat să îi facă astăzi ce cadouri au putut, cine ce a înţeles că trebuie să ofere unui preşedinte în sensul că ce i-ar plăcea acelui om să primească. Iată!

 Intervievat: Nu plec cu cadoul acasă. O să îi duc cadoul la Palatul Cotroceni, că este mai firesc, acolo este locul unde ştiu eu, ne puteam adresa.

Reporter: Nu aţi putut lăsa aici?

Intervievat: Nu, dar nici nu ar fi fost foarte firesc. Era un eveniment organizat, nu am fost invitată. Deci era…

Reporter: Ne puteţi spune ce cadou?

Intervievat: Pot să vi-l arăt, ambalajul nu este foarte…

Reporter: Ce este acolo?

Intervievat: Este un whisky.

Reporter: De ce tocmai un whisky?

Intervievat: Din presă am aflat şi eu că domnul preşedinte este mare amator. În plus şi mie îmi place whisky-ul foarte mult şi m-am gândit că… de ce nu?

Reporter: Aţi aflat că întâlnirea este…?

Reporter: …

Intervievat: Enorm, da.

Reporter: Deci sunteţi un fan Traian Băsescu?

Intervievat: Am vrut să zic sunt un admirator fanatic, dar, mă rog, fanatică nu sunt, sau sper să nu fiu, nu ştiu.

 Dana Grecu: Doamna a zis „şi mie îmi place şi preşedintelui îi place, deci să împărţim ce ne place!”, cum ar veni. Radu, e ăsta un semn, poate fi decriptat altfel, un cadou, o sticlă de whisky, „una mică” pentru preşedinte, am zis noi.

Radu Tudor: Cum să fie decriptat?

Dana Grecu: Una mică pentru preşedinte. E cu tâlc, nu e cu tâlc? Poate nu e cu tâlc, mă gândesc.

Radu Tudor: Lumea a reţinut esenţa. Traian Băsescu ne-a învăţat pe toţi la televizor cum să nu bei ca prostul. Cum se pune în pahare, cu câte cuburi de gheaţă. Şi, în general, dacă îmi aduc aminte, chiar pe Huidu l-a învăţat cum să nu bea ca prostul. Îmi aduc eu bine aminte?

Dana Grecu: Da, a fost invitat la „Cronica Cârcotaşilor”. Şi acolo a făcut o demonstraţie cum se bea whisky, câtă gheaţă să pui, câte degete să fie de alcool.

Radu Tudor: În momentul în care dai lecţii pe un post public de televiziune de cum să bei alcool, lumea reţine ce trebuie. Şi vin la tine. Unii vin cu gheaţă, alţii vin cu whisky. Că pahare bănuiesc că are.

Dana Grecu: Ce i-aţi fi dus preşedintelui de ziua dânsului, domnule Ciprian Dobre?

Ciprian Dobre: Lui Traian Băsescu nu i-aş fi dus nimic.

Dana Grecu: Nimic?

Ciprian Dobre: Absolut nimic. Unui preşedinte al României care ar fi respectat Constituţia…

Dana Grecu: Domnule Titus Corlăţean?

Titus Corlăţean: La modul foarte serios i-aş fi dat o Biblie. Un şef al statului trebuie să fie un om cu frica lui Dumnezeu. Şi cred că dacă acest lucru este valabil şi în România, s-ar putea să fie mai bine pentru noi toţi. Dar nu este cazul, deocamdată.

Dana Grecu: Domnule Coşea, vă rog.

Mircea Coşea: Ce cadou?

Dana Grecu: Da.

Mircea Coşea: E greu să duci un cadou unui preşedinte, zău că nu ştiu. Dar aşa, doar simbolic.

Dana Grecu: Aşa, simbolic.

Mircea Coşea: Un stilou.

Dana Grecu: Andreea, noi ce i-a da totuşi lui Traian Băsescu de ziua lui? Bineţe. Radu, tu te-ai gândit, ce i-am putea da? Bineţe, de acord?

Radu Tudor: Fiecare dă ce are în gând, ca să zic aşa, prefer să nu mă exprim, mâine e ziua domniei sale, nu azi.

Dana Grecu: Da, mâine, corect, dar pentru că azi a fost tam-tam-ul cu ziua domniei sale…

Radu Tudor: Am să spun mâine.

Dumitru Pelican: Un „La mulţi ani!” creştinesc, ortodox şi un raport cu INS privind creşterea sărăciei în România.

Dana Grecu: Domnule profesor Şerbănescu?

Ilie Şerbănescu: Cadou ca atare, nu am căderea să fac. În afară de „La mulţi ani!”, nu am căderea.

Dana Grecu: Andreea Ţopan e în legătură telefonică directă de la Palatul Cotroceni, înţeleg că preşedintele a oferit în această seară, înainte de întâlnirea cu FMI, o cupă de şampanie şi o felie de tort jurnaliştilor acreditaţi la Preşedinţie. A făcut vreo declaraţie care să merite să fie la „Ordinea zilei”?

Andreea Ţopan: Într-adevăr, preşedintele Traian Băsescu, înainte de întâlnirea cu delegaţia FMI, a oferit o cupă de şampanie şi o felie de tort jurnaliştilor prezenţi la Palatul Cotroceni pentru a transmite despre această întrevedere. A petrecut aproximativ 10 minute cu jurnaliştii, a făcut şi glume Traian Băsescu, pot spune că a fost chiar bine dispus după programul aglomerat de astăzi, şi-a amintit de perioada în care era ministru al Transporturilor şi trebuia să facă reduceri de personal. Spunea preşedintele Traian Băsescu atunci când avea 39-40 de ani că cei peste 50 de ani ar trebui restructuraţi. Ei bine, la această vârstă, la 60 de ani, şi-a cam schimbat această opinie. Cert e că, aşa cum spuneai şi tu, la această oră şeful statului este în întrevedere cu delegaţia FMI, iar înainte de această întâlnire, preşedintele Traian Băsescu a declarat că a discutat cu mai mulţi miniştri din cabinetul Boc, iar aceştia au transmis că sunt mai mult sau mai puţin lămuriţi cu privire la cum trebuie continuat programul convenit cu instituţiile internaţionale şi că a fost pus la curent cu întâlnirea pe care delegaţia FMI a avut-o cu coaliţia, o întâlnire mai dificilă decât ar fi fost discuţia cu însuşi preşedintele sau cu guvernul, spunea şeful statului la finalul acestei întrevederi. Cert este că la finalul discuţiilor vor fi şi declaraţii de presă.

Dana Grecu: Interesant, înseamnă că vom afla la „Ordinea zilei”, rămâneţi cu noi să vedem ce ni se pregăteşte pentru la anul. Înţeleg că preşedintele face declaraţii de presă. Va ieşi chiar el să facă declaraţii despre ce a vorbit cu delegaţia FMI, da?

Andreea Ţopan: Da, chiar preşedintele va face declaraţiile de presă.

Dana Grecu: În cât timp crezi că va ieşi?

Andreea Ţopan: Este greu de estimat, probabil vor mai dura aproximativ o oră discuţiile, este greu de anticipat în acest moment. Cert este că şeful statului ne asigura în scurta întrevedere de 10 minute pe care am avut-o înainte de întrevederea cu delegaţia FMI că la finalul acestor discuţii va face o informare pentru a nu lăsa loc speculaţiilor în presă după această întrevedere.

Dana Grecu: Am reţinut, aşteptăm declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu după întrevederea cu delegaţia FMI. Ai văzut ce a spus preşedintele Traian Băsescu, Radu? Atunci când aveam 39-40 de ani şi trebuia să fac restructurări, voiam să îi restructurez pe ăia de 50 de ani. Acum, când am trecut de o vârstă şi mă apropii de vârste mai grele un pic schimb viziunea. Mă gândesc la cât ies bărbaţii la pensie în România?

Radu Tudor: La 65 de ani.

Dana Grecu: Când o să ajungă preşedintele la 65 de ani o să înţeleagă cam cum trebuie să trăiască un pensionar în România? Că văd că pe măsură care trece prin vârstele despre care avea nişte dubii se apropie de nişte adevăruri. Adică încet-încet începe să înţeleagă, numai că în cinci ani, în ritmul ăsta, România nu ştiu unde o să fie. O să vedeţi, doamnelor şi domnilor, o declaraţie pe care o legăm de discuţia de dinainte, o declaraţie pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o fix când s-a văzut cu Jeffrey Franks, căruia noi îi spunem agentul electoral al acestei puteri. Preşedintele Traian Băsescu foarte bine dispus. Andreea a spus după programul aglomerat de astăzi, preşedintele era bine dispus.

Radu Tudor: Este, oricum.

Dana Grecu: Preşedintele Traian Băsescu.

 Jeffrey Franks: Am avut întâlniri fructuoase cu primul ministru şi coaliţia şi cu primul ministru şi Guvernul.

Traian Băsescu: Ştiu despre discuţiile cu coaliţia. Sunt mult mai dificile decât discuţiile cu Guvernul sau cu mine.

 Dana Grecu: Foarte vesel Traian Băsescu, nu?

Radu Tudor: Cam prea vesel pentru situaţia României, dar fiecare cu România lui.

Dana Grecu: Vă rog domnilor din Opoziţie, poate aveţi ceva de comentat. Poate că v-a sărit ceva în ochi?

Ciprian Dobre: Pentru o astfel de articulaţie a limbii române, şefului de la INS i s-a cerut demisia. E foarte clar că nu articula cuvintele, chiar dacă vorbea engleza.

Dana Grecu: Să povestim despre ce e vorba, şeful de la INS a intervenit într-o emisiune şi părea că este uşor ameţit, asta e.

Ciprian Dobre: Nu îi ieşeau consoanele.

Dana Grecu: Dumneavoastră spuneţi că preşedintele era ameţit astăzi?

Ciprian Dobre: Nu, am spus că pentru o asemenea articulare a cuvintelor limbii române şefului INS i s-a cerut demisia. Probabil că nu e cazul nostru. Eu cred că într-adevăr glumiţele acestea din ultimii trei ani ne costă pe noi foarte mult. Pentru că nu avem un preşedinte angajat şi nimeni nu mai poate avea încredere într-un astfel de preşedinte.

Dana Grecu: Ziceţi dumneavoastră, domnule Titus Corlăţean, vă rog.

Titus Corlăţean: Da, ce se poate comenta?

Dana Grecu: Radu spunea că este un preşedinte prea vesel pentru momentul ăsta.

Titus Corlăţean: Ce se poate comenta când într-un moment atât de complicat, cu o bombă cu neutroni undeva în Balcani, numită Grecia, cu o situaţie economică care, pe scurt, România anunţă sacrificii suplimentare anul viitor, dacă există motive de bucurie începând cu şeful statului? E adevărat, ziua sa de naştere, e o chestiune privată. Responsabilitatea este însă atât de gravă şi atât de apăsătoare, încât eu, personal, nu aş fi văzut nici un fel de motiv de bucurie. Dar ştiţi cum e, britanicii au faimosul ceai de la ora cinci. Eu am înţeles că la Bucureşti a fost şpriţul de la ora 12.00, iar întâlnirea cu FMI a fost ceva mai târziu.

Dana Grecu: Nouă ne vin în minte ultimele imagini cu Traian Băsescu, relevante pentru discuţia pe care noi o purtăm noi acum. Una, cea de la Sibiu, de la canonizarea lui Şaguna, când preşedintele e cu gura până la urechi în mijlocul soborului, şi hăhăiala de la ora 18.00, astăzi, faţă în faţă cu delegaţia FMI. Nu ştiu, probabil că o fi Jeffrey Franks amuzant, o fi văzut probabil o altă gaură în pantoful lui Jeffrey Franks, poate de asta.

Titus Corlăţean: Şi asta, doamna Grecu, ştiu că aveaţi acest subiect mult mai târziu, mult mai grav e, chiar decât aceste atitudini relaxate şi uşor iresponsabile, dacă nu chiar mai mult iresponsabile, au fost acele declaraţii formulate la Ministerul Justiţiei şi tare aş vrea să le comentăm.

Dana Grecu: Cu siguranţă ajungem la ele, am spus că meciul ăsta pe faţă între preşedinte şi magistraţi, din meciul ăsta ajunge la populaţie un mesaj absolut îngrijorător, cel puţin dacă el vine din partea unui preşedinte. Război civil.

Ciprian Dobre: Devastator!

Dana Grecu: Devastator, nu am mai auzit vreun preşedinte care să spună vreodată „daţi-le încolo de hotărâri ale justiţiei!” Nu există aşa ceva! Dar poate, cine ştie, găsiţi poate alte abordări ca să îl scoateţi pe Băsescu din colţul ăsta. Domnule profesor Coşea, nu vi se pare că oamenii sunt cam amuzaţi pentru situaţia asta? Acum, nu să ne înmormântăm cu toţii, dar nu vi se pare că cam prea cu gura până la urechi preşedintele? Ştie ceva ce nu ştim noi, poate că o să o ducem bine, poate dumneavoastră ştiţi, aţi fost aproape de coaliţia care conduce?

Mircea Coşea: Doamna Grecu, nu ştiu de ce trebuie să dăm atâta importanţă întâlnirii care are loc la Cotroceni între domnul Jeffrey Franks şi domnul Băsescu, pentru că noi ştim ce se va întâmpla. Nu este nici un secret, nu poate să apară nici o surpriză. Lucrurile merg aşa cum merg, lucrurile merg foarte rău, pot să vă demonstrez că tot ce s-a făcut din 2009 până acum este un eşec, nu s-a întâmplat nimic bun în ţara asta, o echilibrare a deficitului bugetar şi nu o macrostabilizare a fost valorificată în sensul creşterii economice, nu avem de unde să luăm alţi bani decât din împrumuturi. Ni se tot spune că trebuie să avem împrumuturi mai ieftine, deci ăsta e singurul motor al economiei până la urmă, împrumuturile, aşa că ce o să spună Jeffrey Franks? O să spună că e mai bine ca anul trecut. Eu nu înţeleg pentru ce e mai bine? Pentru că o echilibrare a bugetului pentru mine, pentru dumneavoastră, pentru tot poporul ăsta nu înseamnă nimic, vă e mai bine că am echilibrat bugetul prin sacrificarea populaţiei, asta este bine? Nu e bine. Că anul viitor s-ar putea, dacă economia va merge, să crească pensiile şi salariile, ceea ce pentru mine este ruşinos dacă România, astăzi, după atâţia ani, nu are o previziune cu ceea ce se va întâmpla în acest an. Discutăm cu „dacă”, „parcă”, „o să vedem”. Nu avem Comisie de prognoză, nu avem Institut de Prognoză…

Dana Grecu: Domnule profesor, întotdeauna zic că contextul economic internaţional este cel care impune o lipsă de credibilitate în România, că nu ai cum să te orientezi.

Mircea Coşea: După trei ani de criză şi de programe anticriză trebuia să avem un minim de stabilitate pe care ar fi trebuit să o folosim în protecţia acestei populaţii.

Dana Grecu: Jeffrey Franks spune că avem.

Mircea Coşea: Jeffrey Franks poate să spună ce vrea domnia sa. Poate să spună orice. Jeffrey Franks trebuie să ne demonstreze nouă că ce a cerut României a dus la un rezultat populaţiei. Pentru că, în condiţii de criză, ca de altfel în toate condiţiile, guvernul nu are decât o singură sarcină pe care trebuie să o evaluăm, în ce măsură a protejat populaţia acestei ţări de criză? Nu mă interesează cât a scăzut deficitul, dacă populaţia nu a fost protejată. Ba, din contră. Deci ce surpriză putem să avem? O să crească salariile la anul?

Dana Grecu: Da.

Mircea Coşea: Cu 2-3% ?

Dana Grecu: Da.

Mircea Coşea: Şi ?

Dana Grecu: Este o informaţie, domnule profesor.

Mircea Coşea: Este o informaţie pe care noi o ştim dinainte că nu poate să fie reală, pentru că intră în contradicţie cu legea.

Dana Grecu: Domnule profesor, noi am spus că Jeffrey Franks este un fel de agent electoral al acestei puteri. Nu putem să fim ipocriţi să spunem că nu vom fi bucuroşi dacă vor creşte pensiile cu indexarea aia.

Mircea Coşea: Doamna Grecu, îl subestimaţi pe domnul Jeffrey Franks. Dânsul este primul ministru al acestui guvern. Domnul prim-ministru al României a declarat că nu poate să arate bugetul public până când nu are acordul domnului Jeffrey Franks.

Dana Grecu: Deci preşedintele, care îi râde în nas lui Jeffrey Franks, ce mai e, dacă Franks e premierul?

Mircea Coşea: Unde este suveranitatea fiscală a acestei ţări?

Dana Grecu: Unde este, domnule profesor Ilie Şerbănescu, vă rog frumos? Asta este ideea, domnul profesor spune că nu vor fi surprize. Noi spunem în continuare că la ora asta, la Palatul Cotroceni, probabil, se decide soarta României pentru anul viitor, soarta a milioane de oameni pentru anul viitor. Şi contează 5 lei la salariu în România, când ai 3 lei salariul.

Ilie Şerbănescu: Îmi pare foarte rău, soarta României s-a decis în 2009, cu ocazia acelui acord care s-a încheiat cu FMI. Astea sunt prelungiri. Şi chiar nu ştiu la ce ne putem aştepta? Doamnă, vine valul doi de austeritate, despre asta vorbim. Că bugetul ăsta o să îl anunţe sau nu o să îl anunţe, aia e altă poveste. Nu există, acordul cu FMI, aşa cum era plăsmuit, nu putea duce la o îmbunătăţire, nu a vieţii, a fundamentelor economice care să pregătească o îmbunătăţire în viitor. Aşa cum e construit, nu poate duce la aşa ceva, asta este părerea mea. Am spus-o din 2009 şi nu pot să mă dezic.

Dana Grecu: Dar daţi-l încolo de acord, domnule profesor! Să trecem de pasul ăsta cu acordul, că nu mai putem schimba ceva în sensul ăsta, zic domnii ăştia că vor renegocia acordul când vor ajunge la putere.

Ilie Şerbănescu: Dacă nu se schimbă aia, nu se poate schimba nimic. Traiectul e clar.

Dana Grecu: Uitaţi, cel puţin astea sunt informaţiile, că ar putea să se întâmple indexare pentru pensii ca să poată cumpăra oamenii aceleaşi lucru măcar atât de mult cum cumpără acum cu banii pe care îi au în buzunar.

Ilie Şerbănescu: Şi de unde reduce deficitul cum a declarat?

Dana Grecu: Domnule profesor, Jeffrey Franks minte când spune că România este mai bine decât era anul trecut?

Ilie Şerbănescu: Minte!

Dana Grecu: Minte?

Ilie Şerbănescu: Minte, clar!

Dana Grecu: Incredibil!

Ilie Şerbănescu: În ce mă priveşte, Jeffrey Franks spune numai minciuni pentru că, aşa cum a spus şi domnul ministru Coşea, el are o singură misiune, să arate că ce a impus el României a dat un rezultat. Ei bine, nu a dat nici un rezultat.

Dana Grecu: Sunteţi de acord că minte Jeffrey Franks?

Dumitru Pelican: Da, doamna Grecu, subscriu pentru că am spus-o de când am semnat acest acord. Nu avem nici o şansă, eu nu cunosc reţeta de succes a FMI. Iar prognozele domnului Jeffrey Franks au fost întotdeauna eşuate. El va avea prognoze reuşite atunci când săpăturile arheologice vor descoperi cine a fost primarul Comunei Primitive. Atunci prognozele domnului Jeffrey Franks vor prinde. Va fi un an mai greu, sărăcia va creşte. Creşte de la lună la lună. Iar în această reţetă şi în aceste promisiuni electorale ale domnului Jeffrey Franks oamenii care ştiu administraţie, oamenii care ştiu ce înseamnă execuţie bugetară, categoric nu pot decât să fie îngrijoraţi.

Dana Grecu: Ştiţi care este ideea? În cine să mai creadă oamenii din punct de vedere economic în ţara asta? Haideţi să vedeţi declaraţiile domnului Jeffrey Franks, despre care domnul Ilie Şerbănescu spune că minte, le vedem şi le luăm la puricat pe fiecare în parte.

 Reprezentanţii FMI au dat undă verde guvernului pentru mărirea pensiilor.

Intervievat: Şi ce v-au răspuns la posibilitatea de a mări din a doua parte a anului?

Intervievat: Că este OK şi fair. Şi că se doreşte o armonizare a celor două commitment-uri. Adică şi în raport cu cetăţenii ţării şi în raport cu instituţiile internaţionale.

Intervievat: Deci aici mi s-a părut o abordare mult mai fair şi mai puţin contabilicească a lucrurilor.

Premierul Emil Boc a spus însă că România trebuie să fie pregătită în continuare pentru ce e mai rău.

Emil Boc: Pentru 2012 vom pregăti un buget de vreme rea. Iar în caz că vremea se va îmbunătăţi, va fi bine pentru toată lumea. Vremea, în Europa, din punct de vedere economic, nu e bună, dar vom fi pregătiţi pentru ce e mai rău în 2012. Dar, în caz de vreme bună, va fi mai bine pentru toată lumea sau cel puţin nu va fi furtună.

 Jeffrey Franks: Sunt de acord cu dumneavoastră, sunt zile furtunoase, iar o abordare prudentă pentru 2012 este recomandabilă. România trece prin acest val de furtună mai bine pregătită.

În şedinţă, FMI şi miniştrii au discutat despre scrisoarea de intenţie suplimentară care conţine date despre o creştere economică de 2,5%, despre calendarul cu termene pentru liberalizarea preţurilor pentru energie până în 2012 şi despre cele 100 de proiecte pentru investiţii prioritare.

 Dana Grecu: Radu, spune Franks că România va trece de furtună, acest al doilea val, despre care vorbea domnul profesor Ilie Şerbănescu, mai bine pregătită. Şi tot el face declaraţia în sensul ăsta, s-ar putea ca de la anul viitor, de la jumătatea anului, să poată beneficia românii de creşteri de pensii şi salarii.

Radu Tudor: Mie mi-a plăcut şi expresia oamenilor puterii cu armonizarea celor două commitment-uri. Deci să înţelegeţi oameni buni că în privinţa pensiilor, salariilor, medicamentelor şi spitalelor se armonizează cele două commitment-uri. Staţi liniştiţi, dacă nu înţelegeţi nimic, staţi liniştiţi, nici noi nu înţelegem nimic. Dar cam asta transmite puterea din acordul cu FMI. Eu cred că Jeffrey Franks nu are vreo străbatere în legătură cu România. Tu crezi că are?

Dana Grecu: Eu cred că nu ar trebui să mintă, mă gândesc.

Radu Tudor: Dana, Jeffrey Franks este un cetăţean al unei alte ţări, un cetăţean internaţional, plătit de o instituţie financiară internaţională, cum e FMI. Care poate fi considerată şi un fel de bancă internaţională, care nu are nici un fel de emoţie în legătură cu România. El spune „tăiaţi din întreprinderi, mai reduceţi din pensii, în general programul de prudenţă şi de austeritate continuă!” El nu vine să ne spună nouă „ştiţi, mă numesc Jeffrey Franks, mi se rupe sufletul că trebuie să daţi oameni afară, mi se rupe sufletul că trebuie să tăiaţi pensii şi salarii, nu mai pot, mi se rupe pantoful în partea din faţă de poporul român!” El e un bancher, Dana! Dacă vrei, exagerând până la maxim, el e un robot, el nu are sentimente. Tu încerci să priveşti deciziile lui Franks din perspectivă umană. Jeffrey Franks nu este om.

Dana Grecu: Stai puţin! Dacă l-aş aborda din perspectivă umană, aş spune „cum să nu îi pese de noi, că şi nouă ni s-a rupt un pic sufletul când am auzit că fetiţa lui a fost operată de apendicită?” Da, asta e o abordare umană. Dar când îmi spune domnul profesor Şerbănescu, pe ale cărui opinii mizez, pentru că se adeveresc că minte Jeffrey Franks… numai tu îl contrazici pe domnul profesor.

Radu Tudor: Îl contrazic în teoria asta naţionalistă, potrivit căreia România este victima unor cercuri capitaliste.

Dana Grecu: Uite că ai ajuns la vorba domnului profesor Ilie Şerbănescu, ai ajuns sau nu au ajuns?

Radu Tudor: Am ajuns la părerea domnului Ilie Şerbănescu în sensul că FMI, într-adevăr, conduce România.

Dana Grecu: Tu credeai că nu conduce?

Radu Tudor: Eu credeam că mai există o umbră de bărbăţie la ăla mic, la aia blondă, la ăla chel, la cine vrei tu, ia-i pe rând din piesa aia de teatru. Am crezut că mai există o doză de bărbăţie şi de patriotism în oamenii de stat care să spună „dar vrem ceva şi pentru ţara asta!”

Ilie Şerbănescu: Vreau două cuvinte să spun. Unu, că mă doare că domnul Radu Tudor a ajuns la cuvintele mele. Pentru că vedeam în el un tânăr care se luptă, crezând că nu e aşa cum spun eu. Şi asta era o dovadă că mai luptă cineva în ţara asta. Ei, mă doare că a ajuns la cuvintele mele. Dar despre domnul Jeffrey Franks vreau să vă spun că în aproape trei ani, de 6 ori a trebuit să revină el însuşi asupra prognozelor pe care le-a făcut asupra creşterii economice. E adevărat sau nu? Mint eu că am spus despre el că minte? Minte! De 6 ori a minţit.

Dana Grecu: Poate că nu a ştiut.

Ilie Şerbănescu: O luăm de la început. Face poveşti din astea. Eu nu ştiu, el candidează aici sau ce face băiatul ăsta?

Dana Grecu: Cum candidează aici?

Ilie Şerbănescu: Nu ştiu, poate e în campanie electorală, aici?

Dana Grecu: Domnule profesor, face bugetul României. Bugetul nu a ajuns în Parlament la domnul Titus Corlăţean şi la domnul Ciprian Dobre din cauză că Boc a spus că vrea verde la buget de la Jeffrey Franks. Din cauza asta Guvernul României are plângere penală pentru că nu a depus bugetul în timp legal.

Ilie Şerbănescu: O să o taie domnul Jeffrey Franks, că dacă el e şeful…

Dana Grecu: Deci cum, cine e Jeffrey Franks? Este fix omul care îmi spune mie cât câştig în ţara asta, omul în faţa căruia preşedintele stă foarte relaxat?

Ilie Şerbănescu: Eu n-am spus decât că a minţit în privinţa creşterii economice de 6 ori, le-am numărat.

Titus Corlăţean: Ce spune domnul profesor Şerbănescu e adevărat. Şi, mai mult sau mai rău decât atât, pentru că aţi ridicat şi problema minciunii spuse de guvernanţi şi de domnul Jeffrey Franks, vă aduc aminte că anul trecut acest guvern, sprijinit şi impulsionat de FMI, a adoptat, între altele, două decizii prin angajarea răspunderii fără să dezbată în Parlament, a promovat o lege şi pe ailaltă a fraudat-o, pensiile şi salariile. Şi a stabilit nişte lucruri pe care FMI a spus, „faceţi-le, că reprezintă singura salvare!” Anul acesta, acelaşi FMI spune „eventual se poate de la jumătatea anului, se poate!”

Dana Grecu: Nu numai FMI, vine şi Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, comentaţi declaraţia. „Vom indexa salariile, sper să putem în a doua jumătate a anului să le dăm înapoi românilor ce le-am luat!” Încă o dată, vom indexa, nu pensiile, salariile românilor, că pentru pensii este o lege. Şi le vom da ce le-am luat.

Titus Corlăţean: Doamna Grecu, exact asta voiam să spun. Potrivit adevărului guvernanţilor şi adevărului lui Jeffrey Franks, la începutul acestui an trebuiau daţi banii înapoi. La începutul anului viitor trebuiau daţi banii înapoi. Nu se întâmplă acest lucru. Când a minţit? A minţit şi anul trecut. A minţit guvernul şi anul acesta şi Jeffrey Franks. Deci românii… şi sunt unii care însă se mai agaţă cu speranţă că poate o fi un pic mai bine, ne mai dă ceva la jumătatea anului viitor. Legea responsabilităţii fiscale pe care guvernanţii au promovat-o aşa cum au promovat-o, fără să discute cu opoziţia, stabileşte foarte clar, în ultimele 6 luni înainte de alegeri nu mai dăm nici un fel de mărire de salariu. Despre ce vorbim? Şi proba verităţii, mă întorc din nou la domnul profesor Şerbănescu, va fi proiectul de buget. Vom vedea dacă aceste aşa-zise măriri din ultimele 6 luni sunt prevăzute sau nu în buget.

Dana Grecu: Nu m-aţi înţeles. Boc a spus facem bugetul prudent şi dacă economia, că şi Jeffrey Franks a dat-o cotită, dacă economia funcţionează, atunci facem rectificare bugetară. Adică nici măcar nu o să ştiţi dacă în mijlocul unui an electoral…

Titus Corlăţean: Altfel spus, legile adoptate cu forţa de ei, sau prin fraudă, sunt încălcate, au fost minciuni încă de anul trecut.

Dana Grecu: Deci pe dumneavoastră vă enervează că oamenii ăştia indexează salariile, sau ce?

Titus Corlăţean: Ce mă enervează?

Dana Grecu: Da.

Titus Corlăţean: Mă enervează acest guvern, mă enervează acest FMI care conduce România şi mă enervează minciunile pe care încă unii dintre români s-ar putea să le mai creadă.

Ciprian Dobre: Nu le mai cred. Vreau să adaug o chestiune pentru că domnul Corlăţean spunea că acest guvern a luat două măsuri.

Titus Corlăţean: Între altele.

Ciprian Dobre: Cea mai proastă măsură pe care a luat-o acest guvern, alături de diminuarea pensiilor şi a salariilor, este creşterea TVA cu 5%, este o festă pe care o joacă economia României astăzi sau cel care a ordonat această creştere. Astăzi şi ieri s-a discutat la guvern un lucru foarte important, noi trebuie să decontăm nişte proiecte. Proiectele UE ce se implementează în România, cofinanţarea, ca pe urmă să se deconteze cu agenţii economici. Nu vor să dea drumul la bani pentru cofinanţarea acestor proiecte. Cum să ai rată de absorbţie, dacă tu nu plăteşti la Comisie, şi Comisia, pe urmă, să îţi deconteze? Nu ai cum să faci toate aceste lucruri. Şi cred şi subliniez un lucru, dacă vorbim despre acest guvern şi despre legile lor, încă nu se poate pune în discuţie indexarea pensiilor. Ea operează în virtutea legii din România. Problema în România e alta, că noi nu mai avem lege, nu mai avem justiţie, asta se întâmplă în România.

Dana Grecu: Domnule Dobre, haideţi să vă aduc pe terenul meu. Dumneavoastră puteţi să le spuneţi oamenilor, ca liberal ce sunteţi, că aţi putea, dacă veniţi la putere în 2012, să le indexaţi pensiile şi salariile? Da sau nu?

Ciprian Dobre: Pot să garantez următorul lucru, că noi am respectat întotdeauna legea. Dacă legea zice că se indexează pensiile, se indexează pensiile. Unde e lege nu e tocmeală. PD este primul partid în istoria post-decembristă cel puţin care…

Dana Grecu: Auziţi, domnule profesor? Dânşii spun că se pot indexa şi pensiile şi salariile în România. Nu că am avea bani, ci că există legi.

Ilie Şerbănescu: Cu toată părerea de rău, eu nu cred.

Dana Grecu: Nu credeţi lucrul ăsta? Aveţi argumente să îl convingeţi pe domnul Şerbănescu că aveţi bani să plătiţi salarii şi pensii oamenilor?

Ciprian Dobre: Nu. Am spus următorul lucru, că dacă avem o lege în România, aia nu o punem la îndoială, domnule Şerbănescu.

Dana Grecu: Banul, domnule Dobre?

Ciprian Dobre: Când a mai pus cineva în România în discuţie o lege sau o hotărâre judecătorească?

Ilie Şerbănescu: Dumneavoastră m-aţi întrebat de bani. Eu am răspuns că nu sunt.

Ciprian Dobre: Să nu uităm că pensiile… s-a schimbat pe rata inflaţiei şi indexarea lor anuală după ce punctul de pensie avea o valoare procentuală din salariul mediu brut în România. Şi PD a venit şi a schimbat-o cu inflaţia.

Dana Grecu: Încă o dată, aveţi bani să plătiţi pensiile şi salariile în România?

Ciprian Dobre: Respectăm legile şi am avea bani şi de pensii şi de salarii.

Dana Grecu: Dumneavoastră puteţi să îmi spuneţi mie ,că eu nu sunt economist. Dar când aveţi doi economişti grei aici şi pe domnul Coşea şi pe domnul Ilie Şerbănescu nu puteţi să veniţi cu astea. Astea sunt poveşti de campanie.

Ciprian Dobre: Doamnă, cu domnii profesori de asemenea…

Dana Grecu: Aveţi dom’ne să plătiţi pensii?

Ciprian Dobre: Doamna Grecu, chestiunea stă în felul următor. Dacă legea spune că se indexează pensiile, vor fi indexate. Dacă spune legea că pe un timp anume salariile se taie, păi trebuie să spui tăiem salariile pe 6 luni, pe 8 luni.

Dana Grecu: Domne, nu ştiu dacă aţi convins. Dar uitaţi, sunt măsurile dumneavoastră, cum vede USL bugetul, pe baza căror principii vrea să-l construiască. Şi aveţi aici, domnule Coşea, domnule Şerbănescu, aveţi materie primă ca să desfiinţaţi sau ca să aprobaţi. Reducerea CAS, se poate, domnule profesor Şerbănescu?

Titus Corlăţean: Scuzaţi-mi, puneţi şi celelalte cinci. Pentru că dacă le analizaţi numai pe primele cinci…

Dana Grecu: Da, cinci plus cinci.

Ilie Şerbănescu: Are dreptate domnul Corlăţean, că trebuie judecate în ansamblu.

Dana Grecu: Nu, ştiţi ce vrea să spună domnul Corlăţean? Că sunt măsuri care iau bani de la buget şi sunt măsuri care aduc bani la buget. Deci nu vă mai sfiiţi, că am face amintirile unui sunet. Deci, se poate reducerea CAS, proiectul bugetului făcut de USL? Da sau nu?

Ilie Şerbănescu: Eu nu cred că se poate.

Dana Grecu: Domnule Coşea, credeţi?

Mircea Coşea: La data aceasta, la cum merge economia, nu se poate.

Dana Grecu: Nu se poate, prima măsură la revedere! Reducerea TVA, se poate domnule Şerbănescu?

Ilie Şerbănescu: Nu, nu se poate.

Dana Grecu: Nu se poate nici asta. Domnule Coşea?

Mircea Coşea: Nu se poate.

Dana Grecu: Două măsuri desfiinţate, TVA, sunteţi răi cu Opoziţia sau chiar aşa este? Aveţi argumente cred pentru asta.

Ilie Şerbănescu: Dar ce să am eu cu Opoziţia?

Dana Grecu: TVA special pentru agricultură. Se poate, domnule profesor?

Mircea Coşea: Asta e o formulare greşită.

Ilie Şerbănescu: Ceva se poate face pe agricultură, dar nu aşa.

Dana Grecu: Adică scăderea TVA pentru anumite produse.

Mircea Coşea: De la baza scării de prelucrare.

Dana Grecu: Ziceţi dacă sunteţi de acord cu ea?

Mircea Coşea: Asta se poate face. Trebuia făcută de acum câţiva ani.

Dana Grecu: O măsură din trei acceptată. Indexarea pensiilor cu rata inflaţiei, plus 50% din cât creşte salariul mediu.

Ilie Şerbănescu: Asta e legea!

Dana Grecu: Se poate?

Ilie Şerbănescu: Deocamdată, nu se poate.

Mircea Coşea: Depinde însă de ce vine partea a doua, ce economii fac dânşii la buget.

Ciprian Dobre: Renunţăm la o piscină, la o sală de sport.

Ilie Şerbănescu: Nu ştiu dacă asta e soluţia. Eu sunt perfect de acord că asta ar trebui făcut, dar nu cred că e de ajuns.

Dana Grecu: Staţi puţin, mai este! Menţinerea cotei de cofinanţare pentru proiectele europene, se poate, domnule profesor?

Mircea Coşea: Da, asta se poate.

Dana Grecu: Sunt două din cinci acceptate. Ba nu, trei sunt acceptate.

Mircea Coşea: Să vă spun ceva, în economie nu lucrăm cu cifre, ci cu mărimi. Nu ştim dacă numărul 5, ăsta, are aceeaşi mărime ca numărul 2, de sus.

Ilie Şerbănescu: Sigur, nu au aceeaşi pondere.

Dana Grecu: Staţi puţin, uitaţi cum vin banii la buget. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, sunteţi de acord cu asta?

Mircea Coşea: În principiu, da.

Dana Grecu: Păi cum, în principiu?

Mircea Coşea: În principiu. Pentru că aici trebuie spus pe articole, pe ministere.

Titus Corlăţean: Aici nu se pune problema reducerii cheltuielilor de achiziţii pentru medicamente. Dar sunt celelalte categorii…

Dana Grecu: Trebuie să daţi exemplu concret.

Titus Corlăţean: Păi, tot ce a făcut acest guvern de un an şi jumătate, achiziţii din buget pentru instituţii, tot felul de prostii cumpărate pentru funcţionarea instituţiilor pe an de criză care nu sunt necesare. Sunt bani foarte mulţi şi presa a prezentat că de la lună la lună achiziţiile publice au crescut într-o perioadă de criză. Vorbim de bani importanţi.

Dana Grecu: Domnule Corlăţean, nu puteţi plăti pensiile cu banii din laptop-urile cumpărate de băieţii ăştia!

Titus Corlăţean: Nu, spunem că într-o perioadă de criză, când ceri sacrificii populaţiei, nu îţi poţi permite, tu, Guvern, să faci achiziţii publice inutile.

Dana Grecu: Reducerea cheltuielilor de partid. Adică fondul de rezervă al guvernului despre care vorbea Radu aici, care se ridică la cât, Radu?

Radu Tudor: Un miliard de euro în pixul domnului Boc.

Dana Grecu: Un miliard de euro în pixul domnului Boc, doar pentru catastrofe naturale, spuneţi dumneavoastră.

Titus Corlăţean: Deci doamna Grecu, există o regulă, fondul la dispoziţia primului ministru trebuie să fie la dispoziţia primului ministru în situaţii de criză, de urgenţă, Doamne fereşte. o inundaţie. Or, ce se întâmplă? Acest fond a fost constant şi anul trecut, alimentat nu doar din ce s-a dat la buget. Au făcut nişte şmecherii şi s-a dat din fonduri necheltuite în alte părţi. Un miliard de euro la pixul primului ministru alocat clientelar la primăriile portocalii înseamnă bani foarte mulţi. Şi asta spunem, poate nu un miliard, sunt 700 de milioane deja, sunt bani importanţi.

Radu Tudor: Ştii că actuala Putere, când era în Opoziţie, în perioada 2000-2004, făcea un iureş nemaipomenit în Parlamentul României în legătură cu suma pe care o cheltuia Adrian Năstase ca prim ministru din fondul acesta la dispoziţia premierului? Suma nu a depăşit niciodată 70 de milioane de euro sau de dolari pe an. Acum, Boc cheltuie un miliard de euro pe an. Ca să îţi dai seama de onestitatea lor şi de cât de corecţi sunt ei în raport cu ce spuneau când erau în Opoziţie.

Ilie Şerbănescu: Eu vreau să vă mai adaug ceva, doamnă.

Dana Grecu: Spuneţi.

Ilie Şerbănescu: Aşa ceva este nepermis din punctul de vedere al FMI. O asemenea structură a bugetului nu ar fi trebuit să treacă de Jeffrey Franks. Indiferent… după părerea mea ce se poate tăia de acolo, de la achiziţiile publice, nu ştiu dacă ajunge să plătim pensii şi salarii…

Dana Grecu: Dar?

Ilie Şerbănescu: …dar faptul că această parafă de la FMI nu s-a atins de nimic, nici măcar ca principiu de capitolul de achiziţii publice, asta e ceva absolut nepermis care îl pune pe Jeffrey Franks într-o poziţie absolut intolerabilă faţă de români.

Dana Grecu: Domnule Coşea, vă rog.

Mircea Coşea: Vedeţi, achiziţiile publice în România sunt 98% din import.

Dana Grecu: Import, nici măcar nu stimulează producţia internă.

Mircea Coşea: FMI nu poate să taie asta pentru că omoară producţia din alte ţări. Şi vreau să vă mai spun încă ceva. Vedeţi dumneavoastră, aceste propuneri pe care le face USL, şi pe care le-au mai făcut şi alţii în timp, necesită un alt sistem de guvernare. Adică există un risc pe anumite perioade, vizavi de rezervele bugetare care se compensează în timp. Deci trebuie să existe un guvern extrem de inteligent şi extrem de atent care, în anumite perioade, să compenseze riscurile cu un nivel care se cumulează prin efectele tăierilor. Or, acum, FMI nu aprobă decât tăierea, pentru că este sigură…

Dana Grecu: FMI îşi vrea banii.

Mircea Coşea: …pentru că nu are încredere în capacitatea guvernului de a aplica astfel de măsuri.

Dana Grecu: Nu mai înţeleg! Ori nu are încredere, ori sunt în cârdăşie, ori este agent electoral cum am simţit noi că ar fi domnul Jeffrey Franks, că dânsul dă tonul şi apoi toţi PD-L-iştii spun „vor fi indexări!” Foarte bine, să fie, dar să nu fie apă de ploaie declaraţiile astea. Să crească remuneraţiile alea până la cer.

Mircea Coşea: Domnul Şerbănescu a spus, şi suntem de acord amândoi, indexările se pot face, dar se pot face cu sacrificarea lui 2013.

Dana Grecu: Cu sacrificarea lui 2013? Adică cum vine asta?

Mircea Coşea: Adică nu este o capacitate reală a bugetului de a face indexări şi de a creşte pe 2013.

Dana Grecu: Că nu vine din producţie.

Mircea Coşea: Nu vine.

Dana Grecu: Vine din împrumuturi, da?

Mircea Coşea: Da.

Dana Grecu: Corect ce spun, domnule profesor? Te rog, Radu, voiai să intervii.

Radu Tudor: Voiam să spun o chestiune legat de ce m-a determinat pe mine să spun că maestrul Ilie Şerbănescu are dreptate. Am luptat şi lupt împotriva acestei teze că România este cobaiul unor cercuri internaţionale capitaliste care vor răul şi aşa mai departe.

Ilie Şerbănescu: Colonialiste, nu capitaliste.

Radu Tudor: Capitaliste şi colonialiste…

Ilie Şerbănescu: Nu capitalismul e de vină. Aici este o anumită fâşie din capitalism.

Radu Tudor: Ţările acelea care fac neocolonialism sunt capitaliste.

Mircea Coşea: O ţară care nu are capital naţional, o ţară care nu are un export unidirecţionat, o ţară care nu îşi valorifică resursele naturale proprii, e o ţară neocolonialistă.

Dana Grecu: Publicitate, revenim în câteva secunde. Tragem concluziile legat de discuţiile de mai înainte, propunerile USL. Cum se face bugetul, că reamintesc, doamnelor şi domnilor, la această oră, preşedintele Traian Băsescu şi delegaţia FMI stabilesc cum vom trăi noi la anul, cum vor face bugetul pe anul viitor, dacă vor fi pensii indexate, dacă vor fi salarii indexate, dacă vom trăi mai bine în ţara asta, dacă reduc taxe şi impozite, dacă se întâmplă ceva în sensul acesta. Rămâneţi cu noi, vor fi declaraţii de presă după întâlnirea de la această oră de la Palatul Cotroceni. Preşedintele Traian Băsescu însuşi va ieşi să spună naţiunii vorbe, astfel încât să nu mai zică nimeni că nu a înţeles. Voiaţi să spuneţi o concluzie, domnule Titus Corlăţean.

Titus Corlăţean: Foarte scurt.

Dana Grecu: Vă rog.

Titus Corlăţean: Nu întâmplător am insistat să fie prezentate ambele categorii care sunt complementare. Pentru că dacă priveşti doar primele automat, prima reacţie este „nu se poate!” Colegii noştri economişti din USL ar fi putut să explice, evident, mai bine ca noi şi nu am capacitatea să contrazic fie pe domnul profesor Şerbănescu, fie pe profesorul Coşea. Dar filosofia noastră este extrem de simplă, să nu mai sugrumăm economia, să nu îl mai sugrumăm pe angajator, pe patron, firmele, să nu mai sugrumăm pe aceşti angajaţi, pentru că reducerea CAS… evident că poate în primă instanţă va mai reduce din fondurile de la buget, dar va permite să nu mai apese atât de greu povara pe umerii angajatorilor şi pe umerii angajaţilor, şi pe termen mediu, prin efecte multiplicate, vor fi efecte benefice. Priviţi şi partea a doua a măsurilor, priviţi chiar cofinanţările pentru fondurile europene, care nu sunt folosite. Deci, nu produc rezultate astăzi. Cu aceste lucruri putem genera efecte care pot compensa aşa-zisa pierdere…

Dana Grecu: Dar dumneavoastră sunteţi de acord cu managerii ăştia plătiţi cu zeci de mii de euro, cu prime de milioane de euro care să conducă companiile de stat în faliment majoritatea? Sunteţi de acord, Opoziţia, cu asta?

Titus Corlăţean: Noi am spus că poate fi o soluţie managementul privat. Şi e un raport de costuri-beneficii. Dacă chiar produc rezultate foarte mari, aceste salarii sunt infime în raport cu beneficiile. Dar acest raport trebuie făcut.

Dana Grecu: Adică ce spuneţi dumneavoastră acum? Că dumneavoastră care veţi conduce România veţi avea nevoie de nişte privaţi care să conducă companiile de stat pentru că dumneavoastră nu o să fiţi siguri dacă o să furaţi sau nu?

Titus Corlăţean: Nu, am înţeles săgeata. Dacă permiteţi, nu se pune problema la modul general. Totul va fi condus de manageri privaţi, trebuie văzut exact care este domeniul. Noi am spus că pot fi soluţii.

Dana Grecu: Deci nu aveţi încredere în oamenii dumneavoastră care să conducă companiile de stat.

Ciprian Dobre: Chestiunea e mai simplă. Emil Boc a venit şi a spus…

Dana Grecu: Dar e mai simplu ce vă spun eu. Aveţi încredere sau nu aveţi încredere în oamenii dumneavoastră? De ce să puneţi un manager privat să-l plătiţi cu mii de euro pe lună sau zeci de mii când pot să pun omul meu?

Ciprian Dobre: Pentru că omul se dedulceşte, indiferent că e la PSD, la PNL sau…

Dana Grecu: Bravo, domne! Deci, bine, dedulciţi-vă atunci!

Ciprian Dobre: Ăla aduce profit la o întreprindere la cărbune, care are cea mai mare pierdere.

Dana Grecu: Dar de ce, domne, aşa? Ce principiu e ăsta, domne, nu e companie de stat, nu ar trebui să fie manageri de stat ai dumneavoastră? Specialişti de meserie?

Ciprian Dobre: Păi nu e în privat.

Dana Grecu: Intraţi în Clubul Ecologist Român, am înţeles că e un club de elită cu universitari ca domnul Coşea, cu alţii…

Ciprian Dobre: Dacă o să fiu invitat.

Titus Corlăţean: Doamna Greu, care este, de fapt, problema? În primul rând, dacă există oameni cu expertiză şi în USL şi în alte părţi care dau rezultate, e foarte bine. Dacă sunt domenii în care un management privat poate fi mai bun, e foarte bine, care este problema?

Ciprian Dobre: Poate chiar domnul Coşea va fi acel manager privat, care e problema?

Dana Grecu: Aţi vrea să fiţi şef la o companie de stat?

Mircea Coşea: Doamnă, eu sunt economist teoretician. Nu mă pricep la…

Dana Grecu: Nu puteţi să fiţi şef la o companie de stat?

Mircea Coşea: Nu.

Dana Grecu: Păi, acolo… Deocamdată, şampanie şi caviar de la buget.

Mircea Coşea: Ideea este înlăturarea clientelismului politic.

Dana Grecu: Da, uitaţi, Jurnalul Naţional spune că ar economisi 3 miliarde de euro, dacă ar fi un management corect la aceste companii.

 În timp ce unele spitale şi şcoli pun lacăt pe uşi pentru că nu mai au bani, multe companii de stat par să fi găsit resurse necesare să ofere salarii de invidiat. Cele mai mari câştiguri salariale se găsesc la companiile de stat din sectorul energetic. La Nuclearelectrica, venitul lunar depăşeşte 7600 de lei, la Hidroelectrica 5000, iar la Electrica 4900 de lei. Nici angajaţii de la Transelectrica şi Romgaz nu se pot plânge în ziua de salariu. Mai mult de atât, veniturile au crescut în 2011 faţă de 2010. Pe lângă salarii mari, bugetarii de lux mai primesc şi tichete de masă cadou. Complexul energetic Turceni a alocat în 2011 aproape 8 milioane de lei pentru tichete de masă. Şi celelalte două complexuri energetice de la Rovinari şi Craiova au alocat în acest an sume importante pentru astfel de stimulente.

Jurnalul.ro mai atrage atenţia şi asupra numărului mare de angajaţi din companiile de stat. În unele situaţii, numărul angajaţilor din anumite divizii este de peste 8 ori mai mare decât necesarul. O situaţie similară se înregistrează la TAROM, unde 750 de oameni se ocupă de divizia tehnică, deşi munca pe care aceştia o fac ar putea fi lejer făcută de 90 de persoane.

 Dana Grecu: Le place, domnule profesor Ilie Şerbănescu, asta.

Ilie Şerbănescu: Doamnă, asta presupune nişte analize serioase, nu aşa ceva.

Mircea Coşea: De la caz la caz.

Ilie Şerbănescu: Asta e de la caz la caz… asemenea generalizări…, nu se poate. Iar asta e o prostie cu managementul privat.

Dana Grecu: De ce e o prostie?

Ilie Şerbănescu: În primul rând, ca să angajezi un privat trebuie să îi spui ce vrei de la compania respectivă. Spuneţi-mi şi mie, cine în ţara asta va face un caiet de sarcini ca lumea, să spună „vreau profit de acolo!” Şi vreau să vă întreb, majoritatea sunt servicii publice. Trebuie serviciile publice neapărat să facă profit? Pe seama cui? Pe seama beneficiarilor. Adică a mea, a dumneavoastră, a cui? De ce trebuie să facă profit? Asta e o prosteală, dom’ne! Că nu toate companiile de stat pot să fie băgate în aceeaşi ciorbă. Dacă sunt servicii publice, trebuie să ne întrebăm. Şi ştiţi ce simplu se face profit în serviciile publice? Măresc preţul. Dar ăsta e scopul? Noi trebuie să ne gândim şi la…

Dana Grecu: Şi unele mai au şi monopol. Nu te poţi muta în altă parte…

Ilie Şerbănescu: Ce vrea domnul Franks? Domnul Franks vine acum şi……… cere cumva privatizarea celor care au probleme? Nu! El cere privatizarea celor unde se face profit deja.

Dana Grecu: Păi, deci ce înseamnă asta?

Ilie Şerbănescu: Asta înseamnă colonialismul. Că, de ce să îi dai….? Înţeleg că privatizarea se face pentru a corecta o lipsă de eficienţă. Dar noi nu privatizăm pe alea cu lipsa de eficienţă, ci pe alea cu eficienţă.

Dana Grecu: Dumneavoastră simţiţi că ideea asta cu managerii privaţi ar fi o idee? Poate şi la Casa de Pensii să vină cineva…

Dumitru Pelican: Îmi pare rău, sunt membru al USL, nu împărtăşesc acest punct de vedere. Este absolut corect ce spune domnul profesor Şerbănescu, este o abureală şi trebuie să înţelegem…

Dana Grecu: Abureală, aţi spus?

Dumitru Pelican: Da, abureală. Pentru că nu am de ce să cer profit. Astea sunt metode prin care se încearcă sifonarea unor bani. Şi trebuie să înţeleagă orice membru al USL că dacă prima măsură care va fi luată nu este oprirea furtului banilor publici înseamnă că ne autoizolăm, doamnă. În România se poate ieşi din criză dacă opreşti un pic corupţia, opreşti investiţiile inutile, elimini clientela politică, elimini evaziunea. Se poate, doamnă! Prea multă filozofie pentru măsuri simple care pot fi aplicate imediat. Mă tem însă de un nou clientelism politic.

Dana Grecu: Adică nu aveţi încredere?

Dumitru Pelican: Personal, am semnale care nu îmi plac şi nu îmi convin.

Dana Grecu: De unde?

Dumitru Pelican: Din rândul nostru. Am văzut oameni nominalizaţi pentru anumite lucruri care nu au nimic comun cu asta. Doar pe principiul susţinut de X sau de Y, despre asta este vorba, doamna Dana Grecu. A venit momentul scurt, rapid al adevărului, în care cine nu va gândi cu cărţile pe faţă că dacă vor pleca corupţii de acum şi vor veni corupţii noştri, înseamnă că vorbim discuţii.

Dana Grecu: Este foarte tare ce spuneţi.

Dumitru Pelican: Da, şi dacă va fi cazul voi spune multe lucruri.

Dana Grecu: Dar v-aţi enervat. Sună a şantaj ce spuneţi.

Dumitru Pelican: Nu este şantaj. M-am săturat de 21 de ani de unii politicieni şi de-ai noştri care vin şi ne dau lecţii de competenţă, de cum ştiu ei să facă, când ei au atâtea dosare penale. Nu! E o minciună! 80% din clasa politică care încă este, să aibă decenţa să facă pasul înapoi, sunt corupţi până în măduva oaselor.

Dana Grecu: Da. Vreau să vă arăt o chestiune foarte interesantă. Doamna Udrea îl atacă pe Victor Ponta. Mai întâi însă… dumneavoastră sunteţi de acord cu ce se întâmplă acum în Grecia? Adică Papandreou… Opoziţia a zis că vrea şi ea planul de salvare.

Ilie Şerbănescu: Seamănă prea mult cu ce se întâmplă în România.

Dana Grecu: Corect! Dacă Opoziţia acceptă planul de salvare cu tăierile, eu care sunt la putere şi Opoziţia zice la fel ca mine, înseamnă că gata, împărţim vina împreună, nu mai e nevoie de referendum. Bine, ameninţată de UE că dacă renunţă la planul ăsta au şi ieşit din UE. Adică au zis, „ori planul, ori ieşiţi!”, asta e ideea. Sunteţi de acord cu ce a făcut Papandreou, e o mişcare politică, o golănie politică, ce e, domnule profesor Coşea?

Mircea Coşea: E o mişcare politică.

Dana Grecu: O mişcare politică, da?

Mircea Coşea: Sigur.

Dana Grecu: Domnule profesor Şerbănescu?

Ilie Şerbănescu: A încercat să facă politică în momentul în care nu are nici un ban.

Dana Grecu: Dar ideea de referendum, domnule profesor, nu mi se pare una greşită. Faptul că Papandreou a zis să zică populaţia…

Ilie Şerbănescu: Auziţi, doamnă, dar îl anunţi. Îi spui lui Merkel şi lui Sarkozy dinainte „băieţii, facem cum vreţi voi, dar să ştiţi că eu îl supun la referendum!” Nici aşa nu merge, îţi baţi joc aşa? Toţi ăia sunt proşti şi eu sunt deştept? Nu merge.

Dana Grecu: Noi, aici, am spus că este un fel de şmecherie politică ce face Papandreou acolo, în esenţă ideea fiind corectă, să întrebi dom’ne omul pe care îl impozitezi dacă vrea să trăiască aşa.

Mircea Coşea: E corectă şi din alt punct de vedere.

Dana Grecu: Numai puţin. Scuzaţi-mă că vă întrerup, vi se pare totuşi moral ca tu care eşti într-o Românie haotică, în care nu mai sunt legi, nu mai e nimic în ţara asta, preşedintele face apel la război civil, adică nu mai respectaţi ce spune justiţia, vi se pare corect, tu, Udrea să vii să spui „uite ce şmecher e Papandreou, ce vrea să facă el, referendumul este o prostie!”, ea fiind ministru într-un cabinet condus de un preşedinte care a apelat la referendumuri de foarte multe ori în ţara asta. Vi se pare corect să speculezi politic asta?

Mircea Coşea: Nu! Dar aş vrea să spun un lucru. Referendumul ar fi fost binevenit şi din alt punct de vedere. Noi am preluat doar partea pozitivă a ştergerii datoriei cu 50%. Această ştergere va aduce anumite complicaţii întregului ansamblu al economiei.

Dana Grecu: Domne, e corect să îmi zică Udrea de Papandreou ceva?

Mircea Coşea: Bineînţeles că nu.

Dana Grecu: Nu e corect. Nici lui Ponta nu i se pare corect şi îi răspunde lui Udrea, care îl face fraier ca Papandreou „Din păcate, probabil că în România un pictorial al unei ministrese va deveni mai cunoscut decât starea Europei (…) Este un semn de tupeu nemărginit să critici guvernul unei alte ţări democratice care vrea să îşi consulte propriul popor prin referendum. Când te cheamă Elena Udrea şi ai ca singur merit politic protecţia unui preşedinte care a abuzat de referendum pentru tot felul de subiecte penibile”. Te rog, Radu.

Radu Tudor: Sunt de acord cu Elena Udrea. Cred că Victor Ponta face o mare gafă politică şi, din dorinţa de a fi solidar cu un premier socialist, îndeamnă la un lucru extrem de periculos. După ce Grecia a înghiţit peste 150 de miliarde de euro, şi-a făcut burtica relativ plină şi acum îi este din nou foame, în mijlocul acestei refinanţări, a acestei iertări, cum vrei să o iei cu Grecia asta coruptă şi nefericită, Papandreou spune „hopa, ia să salvez un pic, că ţara intră în faliment!” Indiferent câţi bani se pompează în Grecia, toţi analiştii spun că ţara intră în faliment.

Dana Grecu: Ieşim din emisie acum, ne întoarcem în câteva clipe, doamnelor şi domnilor, în aceeaşi formulă, avem subiecte foarte importante, rămâneţi cu noi, vă aştept.

Traian Băsescu: Există obiceiul celor care pierd licitaţii să se ducă în instanţe şi de pe locul 6 doamna, domnul judecător să-l scoată câştigător sau de pe locul doi sau trei. Vreau să ştiţi reacţiile CE în ultima vreme. Nu puneţi în aplicare aceste hotărâri. Noi nu vă mai finanţăm proiectele. Instanţele au hotărât împotriva legilor prin care România a încercat să treacă cu daune cât mai mici prin perioada de criză. Cine afectează bugetul de stat indică sursa.

 Dana Grecu: Vă mulţumesc foarte mult că aţi rămas la „Ordinea zilei”. Te rog, Radu Tudor…

Radu Tudor: Nu mă ruga. Te rog să mă sari la subiectul ăsta. Mie mi se pare că deja preşedintele are nevoie de un control. Măcar azi… mâine e ziua domniei sale, să nu… următorii invitaţi.

Dana Grecu: Radu Tudor, ne-am enervat la telefon când am auzit ce-a zis Traian Băsescu…

Radu Tudor: Nu mai pot. Am impresia că discut cu un perete, cu o uşă.

Dana Grecu: Discuţi cu noi. Cu oamenii… Trebuie să explicăm. Se prevalează de ideea că se câştigă licitaţii în justiţie şi că asta blochează economia, da? Pot să trag concluzia că poate fi de mâine război civil în România?

Radu Tudor: Poţi să tragi orice concluzie vrei, dar cu siguranţă democraţie nu mai este în România. Punct. Este ce vrei tu, dictatură, haos, război civil, oricum o poţi numi, dar nu mai este democraţie.

Dana Grecu: Dar cum poate să suporte CE o astfel de declaraţie a unui preşedinte?

Radu Tudor: Mă rog la Dumnezeu să apară cineva, nu ştiu, ceva, o forţă divină, să ne scape de omul ăsta. Pentru că ţara e într-un mare pericol cu un asemenea om care gândeşte în halul în care gândeşte.

Dana Grecu: Dar dacă tu ai fi CE, nu te-ai sesiza că un preşedinte invocă numele tău atunci când spune nu mai respectaţi nişte hotărâri ale instanţelor?

Radu Tudor: CE nu crezi că s-a săturat de câte ori a dezminţit prostiile spuse de Traian Băsescu?

Dana Grecu: Deci înseamnă că nişte troglodiţi de la CE, iertaţi-mă, acceptă chestiunea asta, ca un domn, preşedinte de stat, să vină să spună nu mai respectaţi, că aşa ne-a zis CE, hotărârile instanţelor.

Ciprian Dobre: Cineva poate să creadă că ce-a spus Traian Băsescu azi e şi adevărat? CE transmite astfel de mesaje? CE este…

Dana Grecu: Domnule, dacă eu v-aş spune dumneavoastră acum, mi-a zis mie domnul Dobre că dacă-i smulg cravata de la gât domnului Titus Corlăţean o să fac un lucru bun. Ce-ar face domnul Dobre în secunda doi?

Ciprian Dobre: Eu ştiu ce-a făcut CE. Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Acela e cuvântul CE. Şi aia trebuie să respectăm astfel încât să ajungem la Schengen, peste tot. Ceea ce azi a spus Traian Băsescu ne-a întors în Evul Mediu.

Dana Grecu: Staţi liniştiţi dumneavoastră, Opoziţia, că suntem în Evul Mediu cu tot cu dumneavoastră. Domnule Titus Corlăţean?

Titus Corlăţean: Ce-am auzit mai devreme e un exemplu clasic şi cras de manipulare. Pentru că judecătorii nu stabilesc câştigătorii de licitaţii, ei verifică dacă procedura de licitaţie a fost respectată şi verifică dacă caietul de sarcini respectă legea achiziţiilor publice. Dacă descoperă că una din cele două chestiuni n-a fost respectată, invalidează licitaţia. E un exemplu de manipulare şi e un îndemn suplimentar la partea mai gravă, spusă mai devreme, la acelaşi Minister al Justiţiei, de îndemn la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti într-un stat de drept, care stat de drept e tot mai puţin în fiecare zi stat de drept în România.

Dana Grecu: Câte ore au trecut de când a zis Traian Băsescu asta?

Radu Tudor: Dimineaţă la 10.

Dana Grecu: De la 10 până acum există vreun document care a zburat la Bruxelles, să ajungă pe masa lui Barroso din partea Opoziţiei, care să spună, preşedintele Traian Băsescu asta invocă în numele dumneavoastră, război civil în România?

Titus Corlăţean: USL azi a exprimat o poziţie publică şi ceea ce facem de fiecare dată prin colegii noştri europarlamentari sesizăm CE.

Dana Grecu: Eu vreau să văd o reacţie a CE urmare a reacţiei dumneavoastră. Ca să înţeleg că apăraţi statul de drept. Dacă ieşiţi la TV şi spuneţi e rău ce-a zis Traian Băsescu, eu vă spun că-i bine.

Titus Corlăţean: Au fost multiple sesizări pe care noi le-am făcut la adresa CE. Domnul Radu Tudor a spus un lucru corect, dar din păcate în România se trece prea rapid. Au fost multe dezminţiri rostite de la CE prin purtătorul de cuvânt la adresa aberaţiilor spuse de guvernanţii de la Bucureşti.

Dana Grecu: Eu cred că declaraţie mai tare ca asta n-am auzit vreodată din gura unui şef de stat în lume. Şi dictatorii au nişte aparenţe. Adică nişte… Domnule Coşea, realizaţi că dacă pe holul Antenei îmi faceţi un vânt din greşeală, eu ar trebui să vă sar dumneavoastră în gât, pentru că dacă v-aş da în judecată pentru agresiune m-aş gândi că ori eu, ori dumneavoastră nu respectăm hotărârea instanţei? Deci mai bine îmi fac singură dreptate. Despre asta-i vorba.

Mircea Coşea: Nu exageraţi. Aşa este. Este un lucru foarte grav.

Dana Grecu: Domnule Pelican, vă rog.

Dumitru Pelican: Doamnă, de doi ani spunem cu toţii, România stat cu început de dictatură. Acum putem spune clar că România e stat totalitar. Când într-o ţară nu se respectă hotărârile judecătoreşti şi un demnitar membru al guvernului spune nu mă interesează hotărârea Înaltei Curţi şi sunt zeci de exemple, e clar că România e o ţară democratică cu ghilimele, dar totalitară. Suntem o Opoziţie slabă, doamnă. Astăzi, liderii USL trebuiau într-adevăr să zburde pe toate canalele publice. Prea multă tăcere în Opoziţie. Dacă Puterea face ce face, este pentru că Opoziţia noastră e slabă.

Ilie Şerbănescu: Doamnă, hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aplicate.

Dana Grecu: Dumneavoastră nu aveţi frisoane când auziţi asta? Să trecem de asta cu licitaţiile. Cum să nu respecţi o hotărâre judecătorească în România?

Ilie Şerbănescu: Eu am vorbit de…

Radu Tudor: Dacă ai neuronii lui Ceauşescu spui chestia asta.

Ilie Şerbănescu: Eu am vorbit de hotărârile judecătoreşti. În general.

Ciprian Dobre: Au transformat tribunalele cu judecători cu tot, au eroare de instanţă…

Ilie Şerbănescu: Singurul lucru care ar fi de discutat, dar ar trebui găsită o formă… până unde justiţia poate să meargă în ce priveşte competenţa asupra bugetului. E vorba despre altceva.

Dana Grecu: Cum adică? Poate să meargă până unde vrea ea? Până unde-i dă voie legea.

Ilie Şerbănescu: Dacă nu sunt bani, degeaba.

Dana Grecu: Dar orice document…

Ilie Şerbănescu: Tipăreşti dumneata bani?

Ciprian Dobre: Cine hotărăşte dacă tipărim bani? Nu legea?

Ilie Şerbănescu: Franks.

Titus Corlăţean: Nu asta-i problema. Traian Băsescu astăzi acuză judecătorii că aplică legea. Nu judecătorul este de vină pentru o problemă de impact bugetar. Dacă deciziile guvernului au fost greşite şi judecătorul a pus în aplicare legea, asta este hotărârea. Trebuie executată. Nu judecătorul e de vină pentru consecinţele bugetare. Azi Traian Băsescu a îndemnat la nerespectarea hotărârilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în România. E o încălcare a statului de drept, fără precedent. Care va constitui motiv de suspendare a preşedintelui României, atunci când vom fi în măsură să avem majoritate. Este motiv de suspendare pentru că o încălcare a statului de drept, o încălcare a separaţiilor puterilor şi o încălcare a independenţei judecătorilor… azi s-a vorbit de autonomie, nu de independenţă. Este motiv de suspendare şi ulterior de demitere a şefului statului.

Dana Grecu: Când veţi fi în măsură să faceţi asta?

Titus Corlăţean: Dacă anul ăsta vom avea majoritate, e motiv de suspendare. După alegeri, dacă avem majoritate, ăsta este motiv de suspendare şi demitere.

Dana Grecu: Mda! O să vedem. E o declaraţie politică. Singura de azi. Nici un lider al Opoziţiei nu a scos pe gură declaraţia asta.

Dumitru Pelican: Iată o atitudine corectă pe care o are domnul Titus Corlăţean. Să nu ne uităm în oglindă şi să dăm în narcisism. Din păcate, mulţi lideri de-ai noştri sunt bolnavi de narcisism. Despre asta-i vorba.

Dana Grecu: Nu ştiu. Dacă-mi daţi nume…

Dumitru Pelican: Chiar şi cei doi lideri ai noştri de la PNL şi USL…

Dana Grecu: Victor Ponta şi Crin Antonescu?

Dumitru Pelican: Da. Eu le spun că au luat-o cu urme de narcisism. Chiar dacă se supără. Nu se poate să faci politică doar uitându-te în oglindă. Politica se face cu fapte, cu acţiuni, cu sesizarea unor instanţe europene şi prin atragerea opiniei publice.

Dana Grecu: Dumneavoastră sunteţi în măsură să vorbiţi pentru că aţi câştigat un proces cu ăştia care sunt la Putere.

Dumitru Pelican: Trei. Şi nimeni din Opoziţie nu mi-a întins o mână să zică, domnule, omul ăsta se bate pentru respectarea legii. Noi ne uităm în oglindă şi credem că suntem lideri. Nu suntem. Ne iluzionăm.

Dana Grecu: Laszlo Borbely spune aşa: „conceptul de stat naţional este perimat şi n-ar trebui să apară în Constituţie”. Vă rog să comentaţi asta în contextul în care Traian Băsescu la întâlnirea cu PD-L a spus chiar aşa… că reorganizarea trebuie tranşată până la finele anului.

Ciprian Dobre: Deja ne-am obişnuit. Un stat slab întotdeauna va fi atacat. Guvernul PD n-a reuşit să conserve nimic.

Mircea Coşea: De cine-i atacat? De un membru al guvernului?

Ciprian Dobre: Da. Pentru că acest concubinaj…

Mircea Coşea: Păi în ce ţară trăim? Acest domn trebuie să-şi dea demisia pentru ce a declarat. Ministrul Borbely.

Ilie Şerbănescu: Trebuie să fie demis.

Dana Grecu: De ce?

Ilie Şerbănescu: Potrivit ce spuneţi dumneavoastră, asta-i Constituţia. Şi dacă asta este, trebuie s-o respectăm.

Dumitru Pelican: Are gândire clar antinaţională, după principiul politicii paşilor mărunţi. Acum ne cer eliminarea caracterului naţional al statului român.

Titus Corlăţean: Există în politică lucruri care se pot discuta şi există lucruri inacceptabile şi nenegociabile. Acesta e un lucru inacceptabil şi nenegociabil. Faptul că statul a devenit sub actuala putere un stat slab, cu instituţii slabe, care nu reacţionează din mărunte interese de menţinere la putere a lui Traian Băsescu şi Emil Boc, nu există un prefect în Covasna care să fi atacat în contencios administrativ, să blocheze acest referendum ticălos. Nu există nici un fel de reacţie a primului ministru, a şefului statului la aceste…

Dana Grecu: Prefecţii sunt oamenii guvernului.

Titus Corlăţean: Prefectul este omul care trebuie să blocheze o astfel de iniţiativă.

Dana Grecu: În două minute Traian Băsescu va face declaraţii după întrevederea cu delegaţia FMI. O să vedem cum vom trăi la anul. Oamenii ăştia fac bugetul pe 2012. Emil Boc spune că nu poate da bugetul în Parlament pentru că Franks nu i-a dat verde pe acest buget. Probabil că s-au discutat azi detalii, probabil că preşedintele va anunţa informaţii importante. Dar continuaţi-vă ideea…

Dumitru Pelican: Întrebam la dumneavoastră în emisiune până unde merge compromisul politic dintre PD-L şi UDMR, care înseamnă doar rămânerea la guvernare şi tăcerea plină de laşitate a puterii care nu îndrăzneşte să oprească aceşti iredentişti maghiari pentru că îşi pierd majoritatea. Trăim vremuri pe care acum 20 de ani nu aş fi avut curajul să le intuiesc, darămite să le şi trăiesc.

Ciprian Dobre: Europarlamentarii PD-L acum un an îl votau pe Tokes, care şi dumnealui a cerut scoaterea sintagmei de naţional.

Dana Grecu: E posibil ca din Constituţie să fie scos acest termen?

Titus Corlăţean: În dispoziţiile Constituţiei sunt precizate atributele fundamentale ale statului român, inclusiv caracterul unitar, naţional, indivizibil, care nu pot fi supuse revizuirii.

Dana Grecu: Radu Tudor?

Radu Tudor: Cu aceşti conducători e posibil şi se va întâmpla.

Mircea Coşea: Dar noi unde suntem? Chiar aşa?

Dumitru Pelican: Somnul naţiunii naşte monştri.

Radu Tudor: Veţi vedea.

Dana Grecu: Pe ce te bazezi, Radu Tudor?

Radu Tudor: Declaraţia lui Laszlo Borbely este incompatibilă cu funcţia de ministru. El e membru al cabinetului unei ţări în care Constituţia spune că România e stat naţional, unitar, indivizibil. Când tu, ministru, încalci Constituţia trebuie să zbori.

Dana Grecu: Cum o încalcă?

Radu Tudor: Spune că România nu-i stat naţional. Dar dacă Traian Băsescu personal încalcă Constituţia, cine să-l demită pe Laszlo Borbely?

Dana Grecu: Traian Băsescu.

 Traian Băsescu: Aş vrea să îmi promiteţi că nu spuneţi „preşedintele iar face ce trebuia să facă primul ministru”. Pentru că nu fac ce trebuie să facă primul ministru. Dar pentru mine este extrem de important să comunicăm şi să diminuăm speculaţiile din spaţiul public legat de ce face, ce se va întâmpla cu România, ce va face Fondul, ce va face Guvernul. Iar eu nu voi face decât să vă prezint o discuţie, discuţia, conţinutul principalelor elemente discutate cu Fondul, cu UE, cu Banca Mondială. Deci deciziile se vor lua, oricum, la Palatul Victoria, în Guvern, în coaliţie. Dar, ca să nu lăsăm loc speculaţiilor, „ce o fi discutat preşedintele două ore cu delegaţia troicii” – ca să nu le mai repet, toate aceste instituţii, o să îi spun „troica”: Fond, Uniune Europeană şi Bancă Mondială. O să vă spun principalele elemente şi concluzii, care, de altfel, în linii mari, au fost convenite deja, în discuţia cu Guvernul, de aseară. În primul rând, cu privire la – să vă mai dau o explicaţie, înainte de a vă da vreo cifră – este pentru prima dată când, datorită incertitudinilor, nu veţi mai găsi obiective dintr-o singură cifră, ci „de la… până la”. Ca să aveţi această informaţie legată, sau explicaţie legată de cum vor arăta evaluările. Spre exemplu, evaluarea de creştere pentru anul viitor este situată între 1,7% şi 2,7%, creşterea PIB. Astea sunt vremurile, nimeni nu poate avea predicţii pe cifre fixe. Şi atunci, atât noi, partea română, cât şi troica, am convenit asupra unei lejerităţi a cifrelor, pentru că nu se cunosc foarte bine evoluţiile viitoare. Pentru anul acesta se menţine tot o estimare prudentă a creşterii, care în nici un caz nu va fi mai jos de 1,5%, ar putea fi ceva mai mare, iar eu, dacă îmi permiteţi o estimare personală, cred că vom avea o creştere de peste 2%, dar decisiv este trimestrul IV, care vom vedea cum se va încheia, în condiţiile în care exporturile au o încetinire, ca urmare a încetinirii din zona euro. Deficitul de cont curent se va menţine sub 5 procente din PIB şi anul acesta, şi în anul 2012 Deficitul de cont curent se va menţine sub cinci procente din Produsul Intern Brut şi anul acesta şi în anul 2012. Şi, în sfârşit, probabil una din informaţiile de maxim interes: bugetul va fi construit pe un deficit de 1,9% din Produsul Intern Brut, cu marjă, funcţie de evoluţiile din cursul anului, să ajungem până la un deficit de 2,5 procente din Produsul Intern Brut pe cash, ceea ce înseamnă trei procente pe ESA. Deci, toate obiectivele vor fi stabilite cu o marjă, dependentă de evoluţiile economice din Europa, din Grecia, din regiune, însă bugetul va fi construit pe un deficit de 1,9 procente din Produsul Intern Brut. Din discuţiile pe care le-am purtat se degajă foarte clar o concluzie: România are resurse interne de creştere şi acestea sunt în mod deosebit în zona energiei, unde restructurările şi corectul management al companiilor din domeniul energetic ar genera premise de creştere economică consistentă şi aport de venituri şi în bugetul de stat şi către populaţie. De asemenea, sectorul de transporturi şi nu în ultimul rând, o optimizare a funcţionării sistemului de sănătate, care trebuie să continue procesele de reforme, reprezintă o altă resursă de creştere a veniturilor în bugetul de stat şi de diminuare a deficitelor. Ce vă pot spune cert: deşi se merge pe un deficit de 1,9% – şi o să vă dau o explicaţie, de ce până la urmă toţi am concluzionat că un deficit de 1,9% este unul prudent – deci, în ceea ce priveşte realizarea deficitului, problema este finanţarea acestui deficit. De aceea, un deficit prudent, de 1,9 procente, este esenţial şi pentru credibilitate şi pentru a ne face proiecţia legată de nevoia de împrumuturi. Dar, repet, s-a convenit cu troica şi aseară, la guvern şi astăzi am avut o discuţie aici, că putem să extindem deficitul până la 2,5 procente din Produsul Intern Brut pe cash, dacă situaţia va evolua în această direcţie. Ce este cert, vă spuneam, înainte de explicaţia pentru deficit: cert este că nu se vor reduce cheltuielile cu pensiile şi cu salariile. Deci, acest lucru este agreat de guvern, troică, şi am fost şi eu informat astăzi, cum am mai fost informat şi la discuţia trecută, că nu acesta este obiectivul, reducerea salariilor. Din alt punct de vedere, vă pot spune că am adresat reprezentantului Comisiei Europene în delegaţie rugămintea de a consolida solicitarea noastră ca Digi Competition, din Comisia Europeană, să analizeze mai rapid contractele din electricitate. Şi sigur nu ne interesează doar ALRO şi Sidex Galaţi, unde sunt convins că lucrurile nu pot fi considerate ajutor de stat, dar în mod deosebit contractele care sunt încheiate cu firme care au un birou şi un telefon şi primesc, că au contracte uriaşe de la Hidro, trebuiesc analizate şi văzut dacă se înscriu în regulile de competiţie europeană, dacă nu, vor trebui anulate şi plătite daunele corespunzătoare. În linii mari, vă pot spune că discuţia a fost lungă şi pe analiza a ceea ce se întâmplă în regiune şi ce poate afecta România. Vă pot spune cu toată seriozitatea şi greutatea că este exclus, atâta timp cât stăm în programul convenit cu troica, este exclus deci ca România să intre într-un derapaj. Avem toate centurile de siguranţă puse şi un acord în care o eventuală finanţare de la FMI este posibilă. Şi un acord prin care o eventuală… o finanţare de 3,5 miliarde de euro, şi o finanţare de la UE de 1,5 miliarde de euro. În plus, avem o rezervă solidă în Banca Naţională, 32 de miliarde de euro. Deci toate centurile de siguranţă pe care ar fi trebuit să le avem şi în 2008, astăzi le avem. Sigur că ne afectează evoluţia economică, implicit veniturile bugetului de stat sunt afectate de situaţia din regiune. Sigur că situaţia din regiune şi nesiguranţa din zona euro afectează nivelul la care ne finanţăm nu numai deficitul de 1,9 din PIB, dar şi cele 56 de miliarde de RON pe care trebuie să le împrumutăm pentru a rostogoli datoriile pe termen scurt. Deci, toate aceste lucruri ne afectează, dar România este în siguranţă dacă se menţine în acordul cu Fondul, Uniunea şi Banca Mondială şi dacă, pe de altă parte, guvernul îşi respectă programul la care s-a angajat şi se angajează în continuare. Cred că ne putem permite să fim optimişti cu privire la evoluţiile noastre, cu atât mai mult cu cât este convenit şi la nivel politic, şi cu troica, este convenit că România va menţine bugetul de investiţii, ca şi anul acesta, când investiţiile guvernamentale au fost unul din motoarele de creştere, atât cât a fost creşterea, alături de agricultură şi anul viitor, acest motor de creştere pe care îl reprezintă investiţiile va fi menţinut, şi la un nivel puţin mai ridicat decât anul acesta. Mai mult decât atât, prin măsurile care se iau, se ridică restricţiile de lucru, inclusiv pe timp de iarnă, la lucrările de investiţii care nu necesită temperaturi pozitive. Vă dau un exemplu: fundaţii, terasamente la autostrăzi se pot lucra, săpătura nu-i influenţată de temperaturi pozitive, doar turnarea asfaltului. E un exemplu, am intrat într-un detaliu pe care-l ştiu foarte bine. Deci, şi pe timpul sezonului de iarnă vor continua lucrările de investiţii, marile lucrări de investiţii, prin modificarea normativelor care, din păcate, au fost făcute în timpul meu, în ’92, cu interdicţia de lucrări. Începând cu 1 noiembrie, s-au deblocat aceste normative, pentru a se putea lucra şi pe timpul iernii, acolo unde nu există condiţii tehnice de temperaturi pozitive. Cam asta, în câteva cuvinte. Aşa încheia fiind optimist cu privire la anul 2012 şi la reuşita de a ne menţine un nivel de creştere economică acceptabil. Eu mi-aş dori ca impulsul dat de investiţii, poate şi un an agricol la fel de bun ca acesta, dar fiind la fel de bun ca acesta, nu va adăuga nimic la creşterea anului viitor, măcar să rămână la fel de bun ca acesta. Eu sper că România va avea o creştere economică peste media de creştere în UE, la fel cum sper că se va întâmpla şi anul acesta, să atingem o creştere economică peste media de creştere a UE. Cam atât, în câteva cuvinte. Nu s-a discutat nimic secret, nu s-a pus nimic la cale, dar analiza situaţiei şi a impactului situaţiei din Europa asupra României a durat destul de mult. În orice caz, pentru a putea fi optimişti, trebuie să fim extrem de corecţi cu angajamentele pe care ni le luăm, pentru a ne menţine finanţările la dispoziţie, pe de o parte, iar pe de altă parte, demagogia anului electoral nu are ce căuta în guvernarea din 2012. Este esenţială prudenţa, pentru că, repet ceea ce am mai spus, ar fi păcat ca pentru nişte voturi să fie batjocorit efortul uriaş pe care l-au făcut românii şi în 2010 şi în 2011. Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută şi un week-end plăcut! La revedere!

Transcrierea emisiunii „Subiectiv” – invitat Valeriu Zgonea, vicepreşedinte al Partidului Social Democrat

Valeriu Zgonea, vicepreşedinte al PSD, a fost joi, 3 noiembrie 2011, de la ora 20.30, invitatul lui Răzvan Dumitrescu, în  emisiunea „Subiectiv”, de la Antena 3. Vă prezentăm transcrierea emisiunii.

             Răzvan Dumitrescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit la „Subiectiv”. Cu câteva minute în urmă, Traian Băsescu, preşedintele României, ne-a spus cum va arăta 2012 din punct de vedere fiscal, ce ne aşteaptă, de fapt. O să comentăm acest lucru cu invitaţii din această seară, doamna Alina Gorghiu, deputat Partidul Naţional Liberal, doamna Ana Bulai, sociolog, domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte UNPR, şi domnul Valeriu Zgonea, deputat, vicepreşedinte PSD. Pe scurt, Traian Băsescu ne-a informat în legătură cu următoarele: bugetul pe 2012 este construit pe un deficit de 1,9%, spune preşedintele că este un buget prudent dar, dacă lucrurile vor permite, deficitul poate fi dus până la 2,5% din Produsul Intern Brut. Dacă situaţia va evolua în această direcţie, aşa s-a exprimat preşedintele României. Nu se reduc cheltuielile cu salariile şi pensiile, sunt la acelaşi nivel, în acest buget, care va fi făcut pentru 2012. Este exclus un derapaj, zice preşedintele. Avem toate centurile de siguranţă puse, mai spune şeful statului. Avem o rezervă solidă, vorbeşte de rezerva Băncii Naţionale şi de posibile împrumuturi, în caz de nevoie, de la Fondul Monetar – vreo 3,5 miliarde şi 1,5 de la Uniunea Europeană. Ne permitem să fim optimişti şi aşa mai departe, un scurt rezumat al celor spuse de preşedinte, în imaginile următoare.

             Traian Băsescu: Evaluarea de creştere pentru anul viitor este situată între 1,7% şi 2,7%. Nu se vor reduce cheltuielile cu pensiile şi cu salariile. Este exclus, atâta timp cât stăm în programul convenit cu troica, este exclus deci ca România să intre într-un derapaj. România este în siguranţă, dacă se menţine în acordul cu Fondul, Uniunea şi Banca Mondială şi dacă, pe de altă parte, Guvernul îşi respectă programul la care s-a angajat. Demagogia anului electoral nu are ce căuta în guvernarea din 2012. Este esenţială prudenţa, pentru că, repet ceea ce am mai spus, ar fi păcat ca pentru nişte voturi să fie batjocorit efortul uriaş pe care l-au făcut românii şi în 2010, şi în 2011.

             Răzvan Dumitrescu: Haideţi să vedem, e foarte interesant. Preşedintele se declară totuşi optimist. El spune că am putea avea o creştere economică de 2%, chiar şi mai mare. Dar ne prezintă un buget cu un deficit incredibil de mic. Niciodată n-a fost atât de mic, din construcţie, deficitul bugetar, 1,9%. După care, ne spune că poate fi dus până la 2,5%. Îmi scapă mie ceva aici, e o şmecherie în toată chestia asta, domnule Zgonea?

            Valeriu Zgonea: Nu aţi fost atent la o abordare a domnului preşedinte Traian Băsescu. A zis deficitul pe cash. Noi am urmărit cu multă atenţie ceea ce face Guvernul domniei sale, în ultima perioadă. Şi sunt două concluzii. Una: salariile şi pensiile nu vor respecta legea, în 2012, legea pe care arcul guvernamental a votat-o. Deci, pensiile nu vor fi indexate şi salariile nu vor reveni, înainte de măsurile de austeritate. Cea de-a doua concluzie, şi cea mai gravă: politica economică a Guvernului Băsescu a eşuat, rezultanta: încă un an de zile de politici de austeritate pentru cetăţenii României, salarii şi pensii tăiate. Al treilea lucru, şi cel mai important: când spui că deficitul pe cash rămâne la 1%, atunci înseamnă că, în acordul cu FMI, noi bănuim că există o miză politică. Şi de? Când deficitul pe cash rămâne constant la 1,9, politică pe care toţi o critică: Daniel Dăianu, Sebastian Vlădescu, domnul profesor Ilie Şerbănescu spun că este greşit şi eronat, că oamenii nu au bani să cheltuie. Şi atunci, îi sacrifici.

            Răzvan Dumitrescu: Dar cine sunt ei, domne, Jeffrey Franks?

            Valeriu Zgonea: Pe de altă parte, laşi posibilitatea deficitului pe angajament să crească. Ce înseamnă deficitul pe angajament? Înseamnă că, de exemplu, doamna Udrea, care controlează 90% din deficitul pe angajament, va putea să pună în aplicare Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, în care banii de la buget se vor duce clientelei politice a PD-L. Şi atunci, convingerea noastră este aşa: FMI ajută Guvernul PD-L să nu dea bani pentru salarii, pentru pensii, sau pentru scăderi de taxe şi impozite, într-o perioadă de criză. Şi ajută Guvernul să-şi construiască, pe angajamentul următorilor 10 ani de zile, astăzi, nişte contracte, să le dea clientelei politice. Şi o să vedeţi, în buget, că noi avem dreptate.

            Răzvan Dumitrescu: Deci, dumneavoastră spuneţi aşa: prin şmecheria asta, ei pot cheltui în continuare, fără să dea la salarii şi pensii, pe angajament. Deconturile vor veni în anii următori, până în 2020. Să vedem dacă domnul Nicolicea are alt punct de vedere.

            Eugen Nicolicea: În primul rând, preşedintele s-a referit la faptul că anul electoral nu trebuie să ducă la cheltuieli demagogice şi electorale pentru câştigul de voturi, aşa cum s-a întâmplat în cei trei ani sau în cele trei campanii electorale care au fost, locale, prezidenţiale şi parlamentare. Şi acest lucru înseamnă că pune interesul naţional înaintea interesului propriului câştig electoral, al partidului. Acest lucru l-a făcut şi UNPR, pentru că ne era foarte uşor să câştigăm puncte şi voturi criticând Guvernul. Am preferat să pierdem aceste voturi şi să asigurăm o stabilitate politică. Deficitul bugetar indicat arată marjele, între minim şi maxim, minimul – cât ne este îngăduit şi maximul posibil. Ei bine, dacă deficitul este mai mare, atunci este o relaxare în ceea ce priveşte posibilitatea creşterii pensiilor şi salariilor. Şi există o astfel de posibilitate. Dar posibilitatea reală de creştere a pensiilor şi salariilor derivă din faptul dacă avem mai mulţi bani sau nu de la buget. Şi aici intervine din nou. Şi o să repet, pentru a mia oară: parlamentarii să facă un efort să voteze taxa de solidaritate a UNPR şi anume: taxarea averilor mari, care aduce o cifră de 3 miliarde la buget.

            Răzvan Dumitrescu: Domnul Zgonea a avut o construcţie, a spus că şmecheria este ca doamna Udrea să aibă la dispoziţie bani să cheltuiască, pe angajament. Vom plăti, peste nu ştiu câţi ani.

            Eugen Nicolicea: Domnul Zgonea a făcut o afirmaţie fără acoperire.

            Răzvan Dumitrescu: Asta voiam să vă întreb.

            Valeriu Zgonea: Eu merg pe afirmaţia domnului Traian Băsescu, care a repetat de trei ori: deficitul pe cash. Orice economist, sau orice om care citeşte economie, înţelege ce se întâmplă la buget.

            Eugen Nicolicea: Este abordarea dumneavoastră.

            Răzvan Dumitrescu: Preşedintele ne-a dat un deficit mic. Ne-a spus că, în momentul de faţă, nu se reduc, aşa a folosit termenul, nu se reduc cheltuielile cu pensiile şi salariile.

            Valeriu Zgonea: Adică nu cresc.

            Răzvan Dumitrescu: Dar cresc, dar se indexează cu rata inflaţiei pensiile, sau nu se întâmplă lucrul ăsta, conform legii?

            Eugen Nicolicea: Preşedintele are datoria de a fi un mediator între societate şi stat. Şi vreau să vă spun că este foarte important ca societatea să nu fie alertată, cum a fost alertată luni în şir, în care i s-a spus că vor scădea în continuare pensiile şi salariile.

            Răzvan Dumitrescu: Eu întreb un lucru foarte concret. Există o lege. Se indexează sau nu?

            Eugen Nicolicea: În ceea ce priveşte creşterile, m-am exprimat şi am spus că un deficit bugetar mai mare, pot să crească pensiile şi salariile. Dar, cel mai bine pot să crească dacă se va aplica taxa UNPR.

            Răzvan Dumitrescu: Domnul preşedinte cred că a omis să ne spună de taxa UNPR. Posibil din cauză că a fost ziua domniei sale şi a avut, înainte, o întâlnire foarte fericită şi veselă cu colegii. Şi probabil că a uitat de taxa UNPR, vitală pentru bugetul de stat. Doamna Gorghiu, spuneţi-ne dacă oamenii, care aud cifrele astea, deficit mic, mare, pe cash şi aşa mai departe, au primit răspunsul la întrebare: dom’ne, ni se indexează, conform legii, pensiile? Nu e vorba de mărire. E vorba de indexare. Da sau ba?

            Eugen Nicolicea: Au primit răspunsul la spaima aceea, că nu li se vor tăia. După ce li s-a indus, două sau trei luni de zile, acum este negat.

            Alina Gorghiu: Răspunsul este dat anterior. Săptămâna trecută, ne-a anunţat Guvernul că nu vor indexa pensiile, categoric.

            Răzvan Dumitrescu: Ziceţi dumneavoastră.

            Alina Gorghiu: Întâmplarea face ca, la momentul ăsta, neavând un buget prezentat în Parlament, nu putem să vedem detalii. Aduc aminte telespectatorilor că data de 15 octombrie era data limită la care un Guvern normal, responsabil, venea cu bugetul în Parlamentul României, pentru a putea fi dezbătut, pentru ca parlamentarii să poată să facă amendamente, într-un sens sau în altul. Şi apoi, să fie supus votului. Eu nu cred că vor fi indexate pensiile. Şi am să vă dau un argument proaspăt, de astăzi. Nu i-ar fi certat atât de tare preşedintele Traian Băsescu pe judecători, dacă nu ar fi existat riscul unui val nou de procese. Iar neindexarea pensiilor presupune exact acest număr mare de dosare, care vor intra pe rolul instanţelor, în secunda în care bugetul, care nu prevede indexarea pensiilor, va fi votat de actuala coaliţie.

            Răzvan Dumitrescu: Dumneavoastră spuneţi aşa: dacă bugetul nu prevede indexarea pensiilor, conform legii, urmează alt val de procese.

            Alina Gorghiu: Da. Avem cinci milioane de pensionari, care vor acţiona în instanţă.

            Răzvan Dumitrescu: Doamna Bulai, vrem să înţelegem din bugetul ăsta, construit pe 1,9 deficit, dar cu posibilitatea de a mă duce în 2,5, se vor indexa pensiile?

            Ana Bulai: Eu aş atrage atenţia că, pentru una din puţinele dăţi, preşedintele României este foarte atent la detalii de tipul deficit pe cash, nu se vor schimba cheltuielile pentru pensii. Asta nu înseamnă, de exemplu, că nu se vor impozita pensiile, să şi scadă. Sigur, cheltuielile rămân aceleaşi, dar din pensie se poate lua un impozit. Asta nu înseamnă, de exemplu, că pensiile nu pot scădea şi pe alte mecanisme. Poate să crească TVA-ul cu încă un procent şi-l suportăm cu toţii. Poate fi inventat un nou impozit şi-l suportăm cu toţii. Pot să crească accizele, sunt o mulţime de mecanisme prin care se pot aduce bani, scăzând pensia reală a oamenilor, ceea ce s-a spus înainte, aici, spunea domnul Zgonea, şi să înţeleagă telespectatorii noştri. Ce ne spune preşedintele Băsescu este că, în casă, vom avea cu 1,9, în medie, bani mai puţini. Dar, suntem liberi să luăm credit cu buletinul, dacă vreţi, ca ţară, de la Fondul Monetar, de la Uniunea Europeană. Şi să dăm bani, pe cuvânt, adică pe contract, unora, în funcţie de interese, urmând ca următoarea guvernare, următoarele guvernări să plătească, până la adânci bătrâneţi. Mai este un element foarte interesant, în tot acest discurs, faptul că acum două zile, dacă nu mă înşel, domnul Jeffrey Franks ne spune că ne lasă să creştem pensiile, în a doua jumătate.

            Răzvan Dumitrescu: O să vedeţi, după o scurtă pauză, cine vorbeşte de recuperarea salariilor, în 2012. Rămâneţi cu noi! Vă întrebam, înainte de pauză, dacă ştiţi cumva cine a spus că, din a doua jumătate a lui 2012, se va recupera ceea ce s-a pierdut. Chestia asta intră în flagrantă contradicţie cu ce spunea preşedintele, în discursul său, l-aţi văzut. „Demagogia anului electoral nu are ce căuta în guvernarea anului 2012.” Zău, domnule preşedinte? Ia s-o vedem pe Elena Udrea!

             Elena Udrea: Dacă pornim prudent, vom avea şansa ca, în a doua jumătate a anului viitor să dăm oamenilor înapoi din ceea ce le-am luat, să reuşim, dacă economia va merge bine, aşa cum sperăm, şi dacă vom reuşi, cu măsurile pe care le vom impune şi în prima jumătate a lui 2012, să obţinem veniturile la buget pe care ni le propunem, sperăm ca, în a doua jumătate a anului, să putem reveni la creşteri salariale şi să putem să indexăm şi salariile.

             Răzvan Dumitrescu: A doua jumătate a anului, să revenim la creşteri salariale şi să indexăm salariile, să recuperăm, zice doamna Udrea. Vă întreb, domnule Nicolicea, că a spus-o chiar la UNPR, doamna Udrea, când a rostit lucrurile astea, dacă nu e totul aranjat de la început, inclusiv din construcţia bugetului, anul fiind electoral, actuala putere ştie deja. De-aia şi strânge, în prima parte, cureaua, ca să poată să relaxeze câteva găuri, în preajma alegerilor.

            Eugen Nicolicea: Doamna Udrea a spus trei de dacă, dacă pornim prudent, adică dacă nu facem risipă, dacă măsurile pe care le luăm dau roade şi dacă este posibil. Or, nu e nimic populist. Chiar dă dovadă de realism, punând atâtea condiţii.

            Răzvan Dumitrescu: Da. Doamna Gorghiu, ce părere vă face doamna Udrea?

            Alina Gorghiu: O să se întâmple ce spunea doamna Udrea. Doar nu mai e un mister.

            Răzvan Dumitrescu: Când s-a întâmplat astfel decât spunea doamna Udrea? Căci doamna Udrea a fost emisar întotdeauna, pentru cele ce urmează, de la Cotroceni sau de la Guvern.

            Alina Gorghiu: Să ştiţi că, de data asta, nu trebuie să fii foarte inteligent să îţi imaginezi că anul viitor, în an electoral, Partidul Democrat Liberal, împreună cu partenerii din coaliţia aflată la guvernare, vor face aceste gesturi, de cumpărare, de mituire a electoratului, prin diverse forme. Una dintre formele pe care deja le-am anticipat, de ceva vreme, şi noi, de la PNL, şi PSD…

            Răzvan Dumitrescu: Nu pot să consider că a da unuia la salariu, din ce-a pierdut, e mituire.

            Alina Gorghiu: Ba da. Atunci când se întâmplă cu rea-credinţă, cu câteva luni înainte de campania electorală, exact aşa se numeşte. Pentru că, dacă dreptul omului este acela de a primi nişte bani, pe care îi merită, de la începutul anului 2011, iar tu îi dai, cu dedicaţie, cu câteva luni înainte, încerci să-l mituieşti. Nu îi recunoşti dreptul legal.

            Răzvan Dumitrescu: Ar fi mituire dacă e ceea ce cred eu că s-a întâmplat. Strângem cureaua foarte tare, până ne iese limba din gât, ca să avem de dat atunci, în preajma alegerilor. Că altfel, nu am avea. Şi atunci, da, e păcăleală, plus mituire. S-a întâmplat asta, sau nu s-a întâmplat asta? Se întâmplă asta, sau nu se întâmplă asta, doamna Bulai?

            Ana Bulai: Se întâmplă şi s-a întâmplat, nu mai devreme de luna trecută. Dumneavoastră aţi început spunând, bucuros, sau subliniind faptul că preşedintele declară că nu vor fi tăiate pensiile şi salariile, anul viitor.

            Răzvan Dumitrescu: Nu, spune că cheltuielile alea sunt tot acolo.

            Ana Bulai: Cine a băgat această idee în mintea românilor, nu oameni din PD-L? Dacă bine mi-aduc eu aminte, pe filonul Băncii Naţionale, şi cu tot felul de surse de la Ministerul de Finanţe.

            Răzvan Dumitrescu: Da. Preşedintele comisiei de buget-finanţe din Senat a vorbit de impozitarea tuturor pensiilor, PD-L.

            Ana Bulai: Exact. S-a indus această frică, pentru că românul, natural, nu este un personaj care să viseze temeri de tipul acesta, după care a venit vestea bună – dom’ne, nu vă tăiem, vedeţi?

            Răzvan Dumitrescu: Suntem în faţa unei construcţii de tipul: am golit paharul sub masă, într-un bidon, ca să am să torn înapoi în pahar? Îţi torn mai puţin, dar în preajma alegerilor, să nu fie gol.

            Valeriu Zgonea: Da, dar restul bidonului rămâne la mine. Sunt trei elemente importante, pe care România ar fi trebuit să le construiască în acest buget. Unu: în plan naţional…

            Răzvan Dumitrescu: Staţi puţin, haideţi fără paranteze. Aşa e, sau visăm? Poate că nu e aşa.

            Valeriu Zgonea: Doamna Bulai are dreptate sută la sută.

            Ana Bulai: Mai vreau să subliniez ceva. Memoria socială durează cam trei luni. Dom’ne, nu are sens, acum pragmatic vorbind, nu are sens să investeşti, să faci paradă, să dai bani oamenilor, cu mai mult de trei luni înainte, pentru că omul uită şi chiar consideră că e dreptul lui să primească aceşti bani.

            Răzvan Dumitrescu: Şi vrea mai mult, după.

            Ana Bulai: Şi începe să aibă nemulţumiri.

            Răzvan Dumitrescu: Ne întoarcem. E asta construcţia, pentru că 2012 e an electoral, cum de altfel şi remarca preşedintele, sau nu?

            Valeriu Zgonea: Da.

            Răzvan Dumitrescu: Domnule Nicolicea.

            Eugen Nicolicea: Eu nu consider că, dacă există posibilitatea să creştem salariile, sau să indexăm, să creştem pensiile, acest lucru ar fi o mituire. Dacă se întâmplă, noi, cei de la UNPR, dorim să se întâmple cât mai repede, şi nu în preajmă de alegeri. De aceea, am şi luat măsurile pe care le-am luat. Doi la mână, nu pot să fiu aşa de cinic ca doamna Bulai, să spun că, doar cu trei luni înainte de alegeri trebuie să-i dai omului ceva, că altfel uită.

            Răzvan Dumitrescu: Da. Dânsa vorbea de memoria socială. Este un lucru cu care se operează.

            Eugen Nicolicea: Cinism.

            Valeriu Zgonea: Cum o definim, în momentul în care un cetăţean nu vrea să respecte legea?

            Răzvan Dumitrescu: Nu ştiu cum îl definim. Dar dumneavoastră cum definiţi ceea ce veţi vedea acum? Traian Băsescu, certându-i pe judecători.

             Traian Băsescu: Aş putea să vă provoc la o analiză punct cu punct, ca un diriginte care se aşează în faţa clasei şi începe şi spune: punctul unu. Şi justiţia trebuie să înţeleagă că nu se poate substitui, la nesfârşit, Executivului. Oameni buni, nu puteţi fi de toate: şi legislativ, şi executiv, şi justiţie. Atenţie şi cu pusul de directori generali, de inspectori şefi de Poliţie. Aşteptăm, în curând, ca magistraţii să ne spună pe cine punem şi la SRI şi poate, mâine, poimâine, veţi stabili, prin hotărâri judecătoreşti, cine e preşedintele României.

             Răzvan Dumitrescu: Eu mă întreb aşa: te duci acolo, ca să îi cerţi pe judecători, când numele tău e legat de un dosar, care se numea Flota, când există un dosar de cercetare penală, pentru spălare de bani. Ştiţi dumneavoastră, terenul acela cu Căşuneanu. La „Exces de putere”, Oana Stancu a prezentat dosarul ăla, ţinut la sertar. Şi când, la un moment dat, nu o să mai fii preşedinte. Teoretic, ăsta e ultimul tău mandat. Zic teoretic, că practic, în România, se poate întâmpla orice, se pare. Te mai şi duci să-i cerţi pe judecători. Eu nu ştiu dacă mai vedeţi, în vreo ţară, aşa ceva. Judecătorii şi soluţiile lor, luate la refec de şeful statului. Unde aţi mai văzut aşa ceva? Dacă aţi mai văzut, să-mi spuneţi şi mie.

            Ana Bulai: Doamna Timoşenko nu i-a certat şi totuşi plăteşte pentru ceea ce a făcut. Nu e de bine dacă-i cerţi.

            Alina Gorghiu: Să ştiţi că este, din punctul meu de vedere, ca om de profil juridic, una dintre cele mai grave declaraţii ale preşedintelui. Şi nu cred că are importanţă dacă este un om suspectat că a făcut diverse, sau este un om de-o probitate absolut…

            Răzvan Dumitrescu: Nu, dar întâmplător, îi ceartă cel care are această istorie.

            Alina Gorghiu: Gândiţi-vă că declaraţia asta poate s-o dea un om asupra căruia nu a planat niciodată, nici o suspiciune, dar este preşedintele statului. Este la fel de gravă declaraţia. Şi am să vă spun de ce. În România, şi în absolut orice alt stat de drept, justiţia se face pe baza legii şi pe baza propriei conştiinţe a judecătorului, nu în funcţie de sumele de bani pe care statul le are sau nu le are, aşa cum spunea preşedintele Traian Băsescu, astăzi. Că judecătorul, dacă în bugetul statului există 10 lei, trebuie să facă dreptate de 10 lei. Ar fi anarhie. Ar fi ireal să se întâmple aşa ceva.

            Răzvan Dumitrescu: Domnul preşedinte, când vorbea de creşteri, în campanie, le-a trecut în buget atunci, în timpul campaniei, când promitea creşteri de X sau Y? Asta e problema. Că-i pune pe judecători să găsească surse. Dar dânsul, când promitea marea cu sarea, împreună cu Boc şi cu alţii, că o să vă pun mâine din nou imaginile, le treceau la buget, atunci când promiteau?

            Alina Gorghiu: Dar nu judecătorii sunt de vină, măsurile aberante ale Guvernului Boc. De-aia nu sunt bani, nu pentru că judecătorii dau soluţii corecte. Lucrurile sunt foarte simple.

            Răzvan Dumitrescu: Domnul Nicolicea?

            Eugen Nicolicea: Nu am auzit preşedintele să vorbească expres de soluţii şi să se refere la un anumit gen de soluţii. În schimb, pot citi în Constituţie articolul 80, alin. 2: „Preşedintele veghează la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele îndeplineşte funcţia de mediere, între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

            Răzvan Dumitrescu: Eu cred că el a executat funcţia de diriginte aici.

            Eugen Nicolicea: În momentul în care discuta, le spunea reprezentanţilor puterii judecătoreşti că nu pot să fie şi Executiv şi dădea nişte exemple, exersa funcţia de mediere între puterile statului.

            Răzvan Dumitrescu: Media între dânsul şi ei.

            Eugen Nicolicea: Nu. Media între justiţie şi Executiv.

            Alina Gorghiu: Domnul Nicolicea, aici am o singură precizare, foarte scurtă.

            Eugen Nicolicea: Asta e din Constituţie.

            Alina Gorghiu: Lăsaţi Constituţia, că o ştiu mai bine ca dumneavoastră.

            Eugen Nicolicea: De ce s-o lăsăm? Constituţia e baza.

            Alina Gorghiu: Să vă spun, pentru că aţi spus că nu aţi auzit ce-a zis preşedintele.

            Eugen Nicolicea: Am auzit foarte clar. A spus: nu puteţi să fiţi şi Executiv.

            Alina Gorghiu: Mă lăsaţi să vă spun? Că poate vă lămuresc.

            Eugen Nicolicea: Eu sunt lămurit.

            Alina Gorghiu: Vă spun din declaraţia preşedintelui. A spus judecătorilor: nu recunoaşteţi sume de bani ale oamenilor care le invocă în instanţă, pentru că nu avem bani să le dăm. Ăsta e şi motivul pentru care a dispus suspendarea…

            Eugen Nicolicea: În această emisiune, domnul Răzvan Dumitrescu ne-a dat un alt citat. Dumneavoastră daţi un alt citat.

            Alina Gorghiu: Da, dar eu vorbesc de toată declaraţia preşedintelui. Să ştiţi că, ar trebui să coroborăm frazele.

            Răzvan Dumitrescu: A zis şi de licitaţii.

            Alina Gorghiu: Altă minciună. Să ştiţi că instanţa nu stabileşte cine a câştigat sau nu licitaţia, ci vorbeşte de procedură. Stabileşte legalitatea procedurii.

            Răzvan Dumitrescu: Haideţi să-l vedem pe preşedinte ce spune despre licitaţii. Tot judecătorilor le zice.

             Traian Băsescu: Există obiceiul celor care pierd licitaţii să se ducă în instanţe şi, de pe locul 6, doamna, domnul judecător să-l scoată câştigător, de pe locul 2 sau 3. Vreau să ştiţi reacţiile Comisiei Europene, în ultima vreme. Nu puneţi în aplicare aceste hotărâri! Noi nu vă mai finanţăm proiectele, în care justiţia a stabilit cine e câştigătorul. Chiar ieri s-a primit o scrisoare legată de o licitaţie pe un tronson de autostradă. A spus: da, dacă aşa v-a spus justiţia, finanţaţi din bani de la buget, dar nu cu bani europeni.

 Răzvan Dumitrescu: Întrebarea e dacă dânsul face acum un lobby pentru aceste persoane, abonate la astfel de lucruri. Vă întreb.

            Valeriu Zgonea: A mai făcut şi anul trecut. Eu am stat, după ce l-am ascultat pe domnia sa, să-mi aleg cu grijă cuvintele, ca reprezentant al USL. Şi vă spun, cu sinceritate, că acesta este un motiv pentru a-i cere preşedintelui Traian Băsescu demisia.

            Răzvan Dumitrescu: Mă faceţi să zâmbesc. O să şi accepte. Şi dacă-i cereţi demisia, ce?

            Valeriu Zgonea: Traian Băsescu a semnat toate proiectele de legi, înainte de a fi trimise în Monitorul Oficial, din ultimii şapte ani de zile. Traian Băsescu a avut doi prim-miniştri, amândoi puşi de el, care i-au urmărit ordinele. Dacă ordinele nu erau bune şi justiţia era aşa de inechitabilă şi lua decizii, domnia sa mai are o prietenă foarte bună, care este procuror general a României, din ceea ce mă pricep eu, ca deputat, care are un instrument prin care poate cere revizuirea anumitor decizii ale instanţei. În majoritatea cazurilor, m-am uitat cu multă atenţie, revizuirile au dat aceeaşi decizie, ca cea precedentă. Din punctul meu de vedere, este o abordare neprincipială şi încalcă şi art. 1 şi art. 21 din Constituţia României, pentru că preşedintele nu este mai presus decât aceste trei puteri, el face parte dintr-una dintre puteri.

            Răzvan Dumitrescu: La asta cu licitaţiile, doamna Bulai, eu am senzaţia că le-a spus ce trebuie să facă. Îmi pare rău.

 Ana Bulai: Eu sunt absolut… ca un om care intră în astfel de licitaţie, care a pierdut, care a intrat în justiţie, care s-a supus legii. Şi vine acum preşedintele, şi am pierdut şi de pe locul întâi, vine acum preşedintele şi-mi zice că nu ar fi trebuit să mă supun legii şi hotărârii judecătoreşti că uite, în astfel de cazuri, Uniunea Europeană ameninţă că nu ne mai dă banii. Dom’ne, deci Uniunea Europeană acceptă şi chiar insistă asupra procedurilor naţionale şi asupra legislaţiei naţionale. Cum adică, lăsaţi-i să câştige numai pe ăia din locul întâi şi nu mai intraţi în justiţie, sau le spune judecătorilor: nu mai daţi verdict, să vină ăla de pe locul şapte? Ştiţi câte instituţii se ocupă de licitaţii? Sunt cel puţin 6 instituţii, care se ocupă cu magistraţi, verifică dosare. O mulţime de oameni se ocupă de aceste licitaţii. Şi vine preşedintele şi ne spune: dom’ne, trebuie să câştige ăla de pe locul întâi. Păi ce e chestia asta?

            Valeriu Zgonea: Aveţi vreo plângere din partea Uniunii Europene, că vreun articol de lege din România încalcă vreo directivă, sau nu este în concordanţă cu tratatul nostru de aderare?

            Ana Bulai: Sau vreun caz concret, vreun judecător care a dat…

            Valeriu Zgonea: Deci, legislaţia este aşa cum vrea Traian Băsescu.

            Răzvan Dumitrescu: Staţi, domnilor, o clipă! În ce ţară am mai văzut un preşedinte adresându-se în felul ăsta, pe capitole, magistraţilor, şi criticându-i? Daţi-mi un exemplu de ţară. Vă rog eu, căutaţi un exemplu. Între timp, îi spunem „La mulţi ani!” domnului preşedinte, că astăzi este ziua domniei sale. Şi o să ne şi aducem aminte, de pildă, ştiind că astăzi a avut un moment vesel, cu colegii de la PD-L, fiind ziua domniei sale, o să ne aducem aminte de alte chefuri şi momente de veselie cu domnul preşedinte Traian Băsescu. Bună seara, Ionela!

            Reporter: Bun găsit! Vreau să ne amintim, în această seară, de un eveniment petrecut în 2006, la deja celebrul restaurant Golden Blitz. Acesta este un cadru de acolo. Ţi-aminteşti ce s-a întâmplat?

            Răzvan Dumitrescu: Da. Nu mai există restaurantul, dar cele două personaje există în continuare.

            Reporter: Acum cinci ani, Traian Băsescu era la un pahar de vin cu Gigi Becali şi cu jucătorii de la Steaua. Petrecăreţii aveau prilej de sărbătoare, pentru că steliştii se calificaseră în semifinalele cupei UEFA. Preşedintele nu s-a dus pe stadion, a preferat să vadă meciul la televizorul din restaurant, ca să nu stea în tribună cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Şeful statului a stat mai bine de nouă ore la cârciumă, în compania steliştilor, a paharului cu vin şi a lăutarului. Nu ar fi fost nici un bai dacă preşedintele nu s-ar fi urcat la volanul maşinii sale, după ce-a fost filmat cu şpriţul în mână. Ne amintim.

             Traian Băsescu. 7 aprilie 2006: Am doar bucurie.

            Reporter: Unde aţi văzut meciul?

            Traian Băsescu: Aici. Şi i-am aşteptat, pentru după meci. Aşa am zis eu că e bine.

            Reporter: Sunteţi supărat pe domnul Becali?

            Traian Băsescu: La bucurie, totul trece.

            Reporter: Vă pare rău că nu aţi fost la meci?

            Traian Băsescu: Nu. Cred că am făcut ce-a trebuit. Ar fi fost ridicol, unul să fie în tribuna oficială, altul, în mijlocul galeriei, altul, pe la tribuna unu.

            Reporter: Adică nu v-aţi dus la meci ca să nu staţi în tribuna oficială, pentru că domnul Tăriceanu stătea la tribuna zero?

            Traian Băsescu: Nu m-am dus la meci pentru că am vrut să-l văd la televizor, liniştit.

            Intervievat: Cu reluări.

            Traian Băsescu: Cu reluări, bravo!

            Gigi Becali: Vă spun eu. L-a deranjat pe domnul preşedinte că e aglomeraţie.

            Traian Băsescu: I-am spus că se califică.

            Reporter: Şi ce scor i-aţi spus domnului Becali?

            Traian Băsescu: Întâi i-am spus 3-1 şi la pauză, am spus: se califică Steaua. Pentru că se vedea că se califică.

            Reporter: Dacă s-ar fi calificat Rapidul, v-aţi fi dus?

            Traian Băsescu: Orice echipă aduce performanţă, va avea loc în sufletul meu. Steaua e Steaua.

            Traian Băsescu, 8 aprilie 2006: Îmi este foarte greu ca, atunci când mă bucur, să mă bucur singur, închis la Cotroceni.

            Reporter: Aveţi nişte acuzaţii în presa de astăzi, vizavi de urcatul la volan, după o tonă de lichior.

            Traian Băsescu: Astea fac parte din exagerările dumneavoastră şi cred că nici nu are rost să le comentez.

             Răzvan Dumitrescu: Bine. Poate că a fost tot timpul apă în pahar. Şi atunci, astea chiar fac parte din nesimţire. Cum adică să-l întrebi pe un om, care a băut apă, de ce se suie, băut fiind de apă, la volan? Adică e nonsens. Dar acest om ceartă judecătorii, ca să înţelegem. Se urcă la volan, după o noapte întreagă de şpriţ. Nu noaptea de şpriţ e problema, urcatul la volan, după aia, e problema. Şi-i ceartă pe judecători. Apropo, astăzi a primit, de la o admiratoare, un cadou interesant, domnul preşedinte Traian Băsescu. Să vedem cadoul.

             Intervievat: Pot să vi-l arăt. Ambalajul nu este foarte… acesta este cadoul.

            Reporter: Ce este, mai exact?

            Intervievat: Este un whisky.

            Reporter: De ce tocmai whisky?

            Intervievat: Din presă am aflat şi eu că domnul preşedinte este mare amator de whisky. În plus, şi mie-mi place whisky-ul foarte mult şi m-am gândit că de ce nu? Enorm, da. Am vrut să zic că sunt un admirator fanatic. Dar, mă rog, fanatică nu sunt. Sau sper să nu fiu, nu ştiu.

             Răzvan Dumitrescu: Vedeţi? Când se făceau comentarii, că domnului preşedinte i-ar fi dragă această băutură, urmau imediat reproşurile la adresa celor care făceau comentariile. Sper că doamna, care a dat din inimă acest cadou, să nu fie şi dânsa ţinta reproşurilor, de ce s-o fi dus cu whisky-ul acolo? Repet încă o dată: cum e să tragi de urechi nişte judecători, când toată lumea te-a văzut, după o noapte de chef, atunci, că nu ai probleme cu legislaţia, cu regulile? Doamna Gorghiu şi domnul Nicolicea.

            Alina Gorghiu: O să vă dau un singur exemplu. Când Sarkozy, acum mai bine de un an jumătate, a jignit un magistrat, probabil că mai ţineţi minte ştirile, au ieşit peste 20 de mii de magistraţi în stradă, să protesteze, pentru o simplă jignire. La noi, mai protestează, din când în când, asociaţiile magistraţilor. Dar, din păcate, şi ele şi-au pierdut vocea, pe traseu. Poate că noi, ca opoziţie, ar trebui să protestăm mai apăsat. E o ieşire, din punctul meu de vedere, extrem de periculoasă. Şi am să vă spun o singură frază, pentru că ştiu că ne presează timpul, legată de declaraţia extrem de neadevărată, cum că din pricina scrisorilor venite de la Comisia Europeană, noi nu putem să primim fonduri. Noi nu din cauza hotărârilor judecătoreşti, pentru că nu un judecător spune: tu eşti câştigătorul, sau tu eşti câştigătorul unei licitaţii. Instanţa dă o hotărâre vizavi de legalitatea procedurii. Punct. Asta înseamnă că licitaţiile sunt trucate, da?

            Răzvan Dumitrescu: Adică dumneavoastră spuneţi aşa: instanţa poate descoperă că cel care a reclamat a avut dreptate şi că procedura nu s-a respectat.

            Alina Gorghiu: Exact. Şi atunci, domnul Băsescu îmi spune mie că, dacă eu câştig în instanţă şi instanţa îmi spune că, legal, eu eram câştigătorul, Comisia Europeană vine şi spune: nu, instanţa a greşit, fals! Eu îi cer preşedintelui să ne prezinte public scrisoarea de la Comisia Europeană, să vedeţi că nu scrie nici pomeneală aşa ceva.

            Răzvan Dumitrescu: Mai bine căutaţi dumneavoastră prin sertare şi faceţi rost de scrisoare, că nu o să v-o dea preşedintele niciodată.

            Alina Gorghiu: Nu are cum, vă garantez. Comisia Europeană nu riscă să scrie aşa ceva într-o scrisoare.

            Răzvan Dumitrescu: Domnul preşedinte este expert în astfel de fraze, care să astupe adevărul. Vă rog, domnul Nicolicea, adică cum să tragi de urechi judecătorii, când comiţi o chestie simplă? Te urci la volan, după o noapte de ciocnit paharul?

            Eugen Nicolicea: Prima chestiune: preşedintele se referea la o hotărâre judecătorească dubioasă, ăsta era sensul. Adică nu: fiţi pe mână cu anumiţi asfaltatori, ca să-i treceţi, în mod nelegal, în faţă. În nici un caz nu le-a spus judecătorilor să încalce legea. Doi: nu există nici o legătură între evenimentul acesta, petrecut în urmă cu câţiva ani, cu ceea ce s-a întâmplat astăzi. După cum ştiţi, atunci era la o întâlnire cu steliştii, şi nu cu judecătorii. Chiar nu văd nici o conexiune.

            Răzvan Dumitrescu: Nu vedeţi nici o conexiune între a te sui, cu şpriţul, la volan, şi a încălca nişte legi. Nu există conexiuni.

            Eugen Nicolicea: Voiam să vă spun doar că acest eveniment nu a avut loc ieri, ca să aibă vreo legătură cu magistraţii.

            Răzvan Dumitrescu: Nu. Dar e definitoriu pentru domnul preşedinte.

            Eugen Nicolicea: Contravenţiile le stabilesc cei în drept, adică Poliţia Rutieră, da?

            Răzvan Dumitrescu: Poliţia Rutieră, care a lipsit cu desăvârşire în situaţia domnului preşedinte.

            Eugen Nicolicea: Poliţia Rutieră nu a constatat nimic, atunci.

            Răzvan Dumitrescu: N-a constatat, pentru că a lipsit. Pentru că Poliţia, câteodată, în funcţie de persoană, ştie când trebuie să lipsească. Domnul Zgonea.

            Valeriu Zgonea: Noi avem cetăţeanul României, care este preşedintele României, care se pricepe la tot şi la toate şi doar el are dreptate. El este cel mai bun şi ştie întotdeauna care este cea mai bună soluţie pentru noi. Noi, ceilalţi, suntem proşti. Şi acum, haideţi să vedem care sunt proştii României, în ultimii 7 ani: judecătorii, parlamentarii, poliţiştii, pensionarii, jurnaliştii, studenţii, ţăranii, pentru că nu muncesc, profesorii şi, în ultimă instanţă, doctorii, care au plecat din ţară, pentru că nu au ce să facă. Acest război, pe care Traian Băsescu îl duce, de şapte ani de zile, cu toate categoriile din România, mă duce la o discuţie simplă, din popor. Dom’ne, tu te cerţi cu toată lumea. Eu cred că tu ai o problemă, nu toată lumea e nebună! Şi eu cred că un astfel de limbaj, la un preşedinte de stat, dintr-o ţară europeană, te descalifică pe tine, ca preşedinte. Şi ne pune şi pe noi într-o situaţie de inferioritate în Uniunea Europeană, pentru că toate cancelariile vor şti, mâine, că preşedintele s-a considerat mai presus decât una dintre puteri şi a atacat judecătorii, fără să aibă argumente. Pentru că tot ceea ce-a spus domnia sa nu este altceva decât o declaraţie politică.

            Răzvan Dumitrescu: Doamna Bulai.

            Ana Bulai: Din punctul meu de vedere, situaţia este simplă. Preşedintele s-a agăţat, dacă îmi permiteţi să spun aşa, de un caz cu un asfaltator, nu pentru a certa judecătorii, ci pentru a le indica ce anume trebuie să facă. Pentru că, dacă ar fi fost o ceartă, poate că nu m-ar fi deranjat. Dar senzaţia că le indică un tip de măsură, în pofida legii, mi se pare revoltătoare. Dacă avea o problemă pe un caz particular, probabil că anunţa o comisie şi făcea altfel de proceduri.

            Răzvan Dumitrescu: Câte organisme are magistratura, prin care să penalizeze judecători care dau soluţii greşite?

            Ana Bulai: O mulţime.

            Eugen Nicolicea: N-are.

            Răzvan Dumitrescu: Câte mecanisme are să repună pe rol o situaţie de tipul ăsta? Păi doamna procuror general nu are la dispoziţie?

            Eugen Nicolicea: Nu poţi să acţionezi un magistrat.

            Răzvan Dumitrescu: Nu e vorba de a acţiona un magistrat. E vorba de a îndrepta soluţia, domnul Nicolicea. Ne facem că nu vedem. Păi, dacă eu am o maşină stricată în curte, o arunc la gunoi, sau încerc s-o repar?

            Ana Bulai: Există cazuri de judecători care au intrat în procesul de justiţie şi am avut atâtea. Sunt instituţii ale statului, care îi urmăresc pe judecători ca pe orice alt cetăţean.

            Valeriu Zgonea: Aşa cum a spus şi doamna Gorghiu, şi cum spun toţi magistraţii, există un instrument la puterea preşedintelui, să ceară procurorului general, nu ştiu, are o definiţie juridică.

            Ana Bulai: DNA se ocupă.

            Valeriu Zgonea: Şi se uită la acest caz, a cărui decizie nu este în concordanţă cu legislaţia. Nu poate să facă asta. Nu se pune problema la aşa ceva. Iar Guvernul este obligat să plătească tot ceea ce judecătorul ştie. Eu nu-mi aduc aminte să fie vreo lege în România, să spună că judecătorii fac parte din Ministerul de Finanţe. Şi nici nu-mi aduc aminte că judecătorii votează bugetul sau sunt informaţi de cum gestionează Guvernul bugetul. Nu mi-aduc aminte.

            Răzvan Dumitrescu: Eu vă întreb dacă, în urma acestui apel al preşedintelui, judecătorii or să facă ce au făcut şi până acum sau or să se alinieze.

            Ana Bulai: Există o probabilitate mare, din punctul meu de vedere, să se alinieze.

            Răzvan Dumitrescu: Nu, era pentru doamna Gorghiu.

            Ana Bulai: Mă iertaţi.

            Alina Gorghiu: Să ştiţi că eu nu aş miza aşa de mult pe obedienţa judecătorilor. Eu cred că soluţiile care l-au nemulţumit pe preşedinte, până acum, se vor perpetua. Pentru că dacă Guvernul, prin legislaţia pe care o va adopta, va încălca legea, judecătorul îşi va face treaba. Eu am foarte mare încredere în magistraţi, chiar dacă au şi ei uscături.

            Răzvan Dumitrescu: Domnul Nicolicea.

            Eugen Nicolicea: Încerc o altă traducere a ce a vrut să spună preşedintele. Probabil că cei care au scris scrisoarea nu se zbăteau ei pentru vreo firmă românească, ci pentru vreo firmă străină. Şi indicaţia preşedintelui a fost: nu mai faceţi voi aranjamente cu firme de 3 lulele, 3 surcele, împotriva unor consorţii internaţionale, din care poate să piardă România.

            Răzvan Dumitrescu: Dacă s-au făcut aranjamente, s-au făcut aranjamente acolo, la licitaţie, nu în cabinetul judecătorului, acolo unde s-a făcut un caiet de sarcini care probabil că a luat foc, pe parcurs. Încheiem aici. Mulţumesc invitaţilor.