PRIMUL MINISTRU VICTOR PONTA: POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI VA CONTINUA PE COORDONATE PREDICTIBILE, STABILITE DE MULT TIMP, INDIFERENT DE SCHIMBĂRILE POLITICE INTERNE CARE AU LOC, DE ALTFEL, ÎN ORICE DEMOCRAŢIE

Discursul primului ministru Victor Ponta la reuniunea anuală a diplomaţiei române 2012

 

Doamnelor şi domnilor, mă bucur de prezenţa dumneavoastră la deschiderea reuniunii anuale a diplomaţiei române. Aş vrea, în doar câteva cuvinte, să exprim, în primul rând, felicitările mele pentru toţi cei care au acţionat de-a lungul anilor pentru binele diplomaţiei României şi către toţi cei care, astăzi, în condiţii dificile, încearcă să reprezinte cât mai bine interesele României pe plan european şi internaţional. Vreau să salut ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, prezenţi astăzi aici, şi să spun încă o dată că, deşi, evident, România, diplomaţia noastră trece prin momente speciale, ceea ce este cel mai important este faptul că încă o dată, cu această ocazie, vreau să reafirm faptul că politica externă a României rămâne şi va continua pe coordonate predictibile, pe coordonate stabilite de mult timp, decizii strategice ca ţară şi aceste coordonate trebuie continuate, indiferent de schimbările politice interne, schimbări care au loc, de altfel, în orice democraţie.
Aş vrea să încep prin această primă reliefare a constanţei relaţiilor noastre internaţionale. Consider, ca şef al Guvernului actual, că România are în continuare un drum foarte clar de integrare euroatlantică. Evident, Uniunea Europeană, şi noi suntem ţară membră a UE, este principala preocupare a noastră de politică externă, apartenenţa noastră la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, relaţiile tradiţionale pe care le avem şi interesul natural şi legitim pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, desfăşurarea relaţiilor noastre cât mai bune pentru parteneriate strategice, fie că este vorba despre Polonia şi Turcia, fie că este vorba despre parteneriate economice cu noile puteri economice cu care România trebuie să aibă relaţii cât mai bune – Rusia, China, India, Brazilia – sunt coordonate pe care dumneavoastră le cunoaşteţi şi coordonate pe care, repet, diplomaţia românească trebuie să meargă în continuare şi să reprezinte cât mai bine interesele noastre ca ţară.
Sunt foarte conştient de faptul că o perioadă de schimbări politice interne presupune şi noi provocări pentru reprezentanţii noştri diplomatici şi vreau să mulţumesc tuturor celor care, în această perioadă, şi-au făcut datoria, reprezentând interesele noastre ca ţară, încercând să explice evenimentele din România şi afirmând, în numele României, că ţara noastră are un parcurs internaţional clar şi predictibil şi că acest parcurs nu poate fi, în perioada următoare, pus sub semnul întrebării.
Evident că au fost şi situaţii cu care dumneavoastră, probabil, ca noi toţi, am fost mai puţin obişnuiţi să ne confruntăm. Dacă pot să fac o anumită glumă şi sper să fiu înţeles bine, în ultima perioadă am văzut o situaţie care semăna acum cu ceea ce am văzut în Libia, în urmă cu ceva timp. Opoziţia din ţară cerea partenerilor externi să bombardeze ţara, ca să arate că lucrurile nu merg bine. Eu sunt absolut convins că orice fel de problemă pe plan intern între forţele politice reprezentate democratic în Parlamentul României, conducerea ţării nu trebuie şi nu este bine să afecteze reprezentarea noastră europeană, reprezentarea noastră internaţională şi interesele noastre ca ţară, interese care întotdeauna sunt mai importante decât interesele de partid sau interesele unui anumit Guvern sau ale unei anumite conduceri. Sunt absolut convins că putem să trecem împreună peste ceea ce nu a funcţionat bine în această perioadă şi sunt absolut convins că dumneavoastră, ca reprezentanţi ai statului român, reprezentanţi diplomatici ai statului român în exterior, veţi reprezenta în mod corect şi eficient interesele noastre ca ţară.
Aş vrea să spun câteva cuvinte, evident, despre ceea ce trebuie să fie în continuare preocuparea noastră principală, preocuparea dumneavoastră, a Ministrului de Externe, un ministru din aceeaşi generaţie cu mine, un ministru care vine din diplomaţie şi care are încrederea mea în a coordona eforturile dumneavoastră. Sunt absolut convins – obiectivele noastre fundamentale în cadrul UE trebuie să rămână aceleaşi.
Nu sunt atât de supărat sau de tulburat de ceea ce iată, de mai mult de un an, devine, într-un fel, o problemă psihologică a României: aderarea la Spaţiul Schengen. Sunt convins că România, care îndeplineşte de mult timp toate criteriile tehnice şi toate standardele solicitate ţărilor europene, va deveni membru al Spaţiului Schengen şi că deciziile politice de anul trecut, eventual de anul acesta, care au întârziat această aderare, la un moment dat, vor da loc liber realităţilor, faptului că din punct de vedere tehnic, după investiţii foarte mari, pe care ţara noastră le-a făcut, putem asigura în mod şi la standardele cele mai înalte frontiera est a UE şi că, repet, deciziile politice, la un moment dat, vor lăsa loc deciziei corecte, decizie care se ia întotdeauna conform a ceea ce standardele europene reprezintă pentru fiecare membru şi ceea ce am crezut cu toţii şi ne-am dorit, atunci când am aderat la UE.
Cred că aderarea sau neaderarea, în acest moment, la Spaţiul Schengen nu este o problemă de politică internă, nu cred că cineva are de câştigat dacă nu suntem primiţi în Spaţiul Schengen şi nu cred că cineva are mai mult de pierdut decât altcineva. Cred că este important ca România să fie prezentă în dezbaterile pe plan european, în deciziile dificile pe care Uniunea Europeană trebuie să le ia într-o perioadă dificilă, nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga omenire. Repet: schimbările pe plan intern, dacă suntem inteligenţi şi dacă suntem constructivi, nu putem decât să le folosim în interesul României.
Sunt un prim-ministru care împărtăşesc, în mod clar, mai degrabă viziunea economică şi viziunea de viitor pentru Uniunea Europeană a noului preşedinte al Franţei, dar, în acelaşi timp, cred că putem să folosim în interesul României opţiunea preşedintelui ţării spre măsuri de austeritate şi măsuri de disciplină bugetară. Putem să facem lucrurile acestea punându-le împreună în interesul României şi nu considerându-le ca fiind interese adverse sau ca lăsând loc unei singure soluţii.
Cred că Europa, în ansamblu, trebuie să găsească un viitor şi o nouă viziune pentru noi, ca şi continent şi cred că România trebuie să fie parte a acestui proces extrem de important de reconstrucţie a ceea ce înseamnă viitorul nostru ca şi continent şi viitorul nostru ca prezenţă internaţională. Repet, parteneriatul nostru în cadrul NATO, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii sunt obiective strategice ale României ca ţară şi, indiferent de modificările de Guvern sau de conducerea ţării, acestea trebuie să rămână ca obiective naţionale pe care forţele politice, pe tot spectrul nostru naţional, le sprijină în continuare.
În acelaşi timp, însă, sunt absolut convins că trebuie să lăsăm de-o parte prejudecăţile, şabloanele trecutului. Sunt absolut convins că România poate şi trebuie să aibă relaţii excelente politice, economice, culturale, cu toate ţările care reprezintă, în acest moment, un partener important pentru România, că vorbim de Rusia, de China, de Brazilia, de India, dar şi de toate celelalte ţări din zona Orientului Mijlociu, din zona Africii, în care România a avut relaţii politice şi economice importante şi pe care trebuie să facem toate eforturile necesare pentru a le folosi şi pentru a le dezvolta în perspectiva secolului XXI, un secol în care politica e importantă, dar economia, iată, devine uneori chiar mai importantă decât politica. În acest context, o să vă rog pe toţi reprezentanţii noştri diplomatici să fiţi mult mai curajoşi decât aţi fost până acum în a promova interesele economice ale României.
Am considerat şi consider întotdeauna normal, atunci când un ambasador al unei ţări europene sau din afara Europei, la Bucureşti, solicită o întrevedere cu mine, ca prim-ministru, pentru a discuta o problemă economică a unei companii din ţara respectivă. Nu consider asta un lobby nepermis; dimpotrivă, îl felicit de fiecare dată pe acel ambasador care se luptă pentru interesele nu doar politice, ci şi economice ale ţării pe care o reprezintă la Bucureşti. O să vă încurajez şi o să vă rog să faceţi acelaşi lucru în toate ţările în care reprezentaţi România şi o să cer, domnule ministru, şi o să vă rog să discutaţi cu ministrul Economiei, în aşa fel încât eforturile să fie conjugate. Aş vrea să văd că ambasadorii noştri au, într-adevăr, capacitate de coordonare a tuturor reprezentanţilor noştri pe plan internaţional, fie că e vorba de zona economică, fie că e vorba de zona militară sau culturală. Nu cred că în cadrul unei ambasade fiecare trebuie să fie stat în stat, ci cred că ambasadorul este cel care coordonează, într-adevăr, reprezentarea noastră într-o anumită ţară, evident, având sprijinul şi nu, cum se întâmplă de multe ori, un fel de concurenţă din partea celor care reprezintă zone specifice. Din acest punct de vedere, mai vreau să spun un singur lucru: sunt absolut convins că trebuie – preşedintele ţării, primul-ministru, ministrul de Externe – trebuie să aştepte foarte mult de la reprezentanţii noştri în străinătate, reprezentanţii noştri diplomatici, dar, în acelaşi timp, trebuie să vorbim foarte corect şi despre ceea ce ar trebui să aşteptaţi dumneavoastră de la noi şi cred că şi în condiţii atât de dificile, din punct de vedere bugetar, ar trebui, domnule ministru, să dăm un prim semn ajutând şi punând urmărul la ceea ce e normal şi anume sărbătorirea Zilei noastre Naţionale de 1 Decembrie, în ambasadele noastre, nu prin ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, când ambasadorii noştri căutau şi cereau sponsori ca să poată să organizeze Ziua României, ci printr-un efort pe care România trebuie să-l facă pentru a fi, în mod corect şi demn, reprezentată pe plan internaţional.
Mai cred, de asemenea, că vreau să văd ambasadorii noştri care au, la nivelul posibil, condiţiile pe care trebuie să le aibă pentru a arăta că România îşi respectă diplomaţia. Am fost, anul acesta, nu doar ca prim-ministru, în vizite în care am constatat că dacă eşti ambasador, trebuie să stai într-o suburbie a capitalei, dacă lucrezi la un institut, de exemplu cultural, poţi să stai în centrul capitalei şi să ai condiţii foarte bune. Eu cred că fără a lua nimic din ceea ce s-a câştigat, ca şi condiţii pentru alte instituţii, reprezentarea noastră, a ambasadelor noastre, a consulatelor noastre, arată, de fapt, respectul pe care noi suntem dispuşi să-l arătăm nu doar cu un interes politic sau pe o prietenie personală, ci pe ceea ce înseamnă diplomaţia pentru orice ţară care îşi doreşte cu adevărat să fie reprezentată în exterior.
Sunt absolut convins că, aşa, din bugete austere, puteţi, domnule ministru, împreună cu colaboratorii dumneavoastră, să stabiliţi priorităţi reale, să înţelegem cu toţii că un ambasador ne poate reprezenta numai şi numai dacă şi noi înţelegem cât de importantă este sarcina sa şi cât de important este ca România să aibă totdeauna adevăraţi ambasadori care se bat pentru România, nu pentru un Guvern, nu pentru un preşedinte, ci pentru ţara pe care cu toţii trebuie să o servim, din funcţiile pe care le ocupă.
Vreau să vă urez mult succes, vreau să vă spun, din nou, că am încredere în echipa de la Ministerul Afacerilor Externe, am încredere în dumneavoastră şi că, pe cât posibil, în viitor, o să încercăm, din ţară, să vă ajutăm mai mult şi nu să vă încurcăm în eforturile pe care le faceţi de a ne reprezenta interesele noastre naţionale.
Vă mulţumesc şi sper să ne vedem de fiecare dată, fie în capitalele în care dumneavoastră sunteţi acreditaţi, fie aici, la Bucureşti, pentru a discuta despre ceea ce România poate să facă bun pentru Europa şi pentru lume, nu doar ceea ce Europa şi lumea aşteaptă de la România. Vă mulţumesc şi o zi cât mai bună!

Emitent: Guvernul României – Biroul de presă

03.09.2012